miercuri, 2 noiembrie 2011

Civilizatii, longevitate, sanatate

Sunt cateva grupuri de oameni, care au o longevitate si sanatate aparte. Pe masura ce le descopar, voi scrie despre ei, si voi aduna materiale despre ei. Avem doar de invatat!

TRIBUL HUNZA sau VALEA HUNZA
wikipedia: VALZA HUNZA (Burushaski: ہنزہ Urdu: ہنزہ) este o vale muntoasa in regiunea Gilgit-Baltistan, situata la nord de raul Hunza, la o altitudine de 2500m. Suprafata: 7,900 km patrati. Aliabad este principalul oras si Karimabad este o destinatie turistica spectaculoasa prin relieful muntos ce o inconjoara, care cuprinde Ultar Sar, Rakaposhi, Bojahagur Duanasir II, Ghenta Peak, Hunza Peak, Passu Peak, Diran Peak si Bublimating (Ladyfinger Peak), la 6,000m inaltime sau mai mult.
Cei din valea Hunza sunt numiti cei mai fericiti oameni de pe pamant!
Sunt sanatosi, chiar si la batranete, care incepe de la 100 de ani in sus.
Trei secrete ii sustin: 
1. mancarea vegetariana 99%, 1% carne iarna,  si doar de vanat, respectiv o dieta pe baza de fructe proaspete si uscate, nuci, diferite zarzavaturi si cereale (orz, grau, mei).
2. miscarea (accesul este dificil in vale, se merge f mult pe jos)
3. gandirea pozitiva

LOCUITORII DIN OKINAWA, JAPONIA
Longeviatetea si fertilitatea locuitorilor din Okinawa, din sudul Japoniei, au atras atentia cercetatorilor prin lipsa aterosclerozei, a artrozelor, a cancerului si a altor boli degenerative chiar si la indivizii cu o varsta inaintata. Situat intre Japonia, China si Taiwan, arhipelagul Okinawa indica din nou longevitate, vitalitate, sanatate.
Secretul lor? Alimentatia vegetariana (bazata pe cereale, fructe , zarzavaturi crude), stilului de viata, factorilor de mediu.
Aproape ca nu intalnesti cazuri de cancer, nu exista oameni cu nivelul de colesterol ridicat, nici cu hipertensiune, nici cu osteoporoza, Alzheimer sau Parkinson.
In general, dieta locuitorilor insulei Okinawa este mai saraca cu 20% in calorii decat media in Japonia si este mai bogata cu 300% in legume, in particular cartofi dulci. In plus, este o dieta saraca in grasimi, iar cantitatea de zahar si cereale consumate este doar 25 respectiv 75% din media in Japonia. Consuma mici cantitati de carne, oua sau produse lactate.
Longevitatea şi fertilitatea lor, la fel ca şi lipsa bolilor degenerative, în special cancerul, au atras atenţia cercetătorilor.
În timpul celui de-al doilea război mondial, un grup de medici militari a realizat o serie de autopsii a indigenilor din această insulă, morţi în bătălie, şi s-au putut convinge că însăşi indivizii cu o vârstă înaintată nu aveau tumori, nici semne de ateroscleroză, nici artroze, nici alte boli degenerative (P.E. Steiner, „Necropsii la cei din Okinawa. Observaţii anatomice şi patologice”, „Archives of Pathology”, 42, pag. 359, 1946). (97)
Ryukyu este vechiul nume al insulelor tropicale Okinawa, devenite posesiune japoneză în 1879. O inscripţie cu caractere vechi, chinezeşti, gravată pe un clopot din castelul regal şi datând din 1458, atestă bunăstarea legendară a acestor insule.
În ea se spune: „Ryukyu beneficiază de o bogăţie aparte în mările sudului. Această naţiune a preluat înţelepciunea strămoşilor al căror cult l-a păstrat. Acesta este locul unde pe vremuri au trăit fericiţii «nemuritori». Graţie corăbiilor sale, Ryukyu este un pod între naţiuni, abundând astfel în produse exotice şi comori.”
SERPASII DIN NEPAL
Serpasii, locuitori ai inaltimilor abrupte din Himalaya sunt renumiti prin extraordinara lor rezistenta fizica.
Şerpaşii, locuitorii înălţimilor abrupte din masivul Himalaya, sunt renumiţi prin extraordinara lor rezistenţă fizică. Toate expediţiile de pe Everest, ca şi pe alţi munţi din regiune, au ţinut cont să aibă un grup de hamali şerpaşi.
Din cartea autobiografica “Tigers of Snows” (Tigrii Zapezilor) a serpasului Tenzing Norgay, serpasul care a intovarasit alpinistul australian Sir Edmund hilary in prima expeditie - ascensiune din istoria varfului Everest, spune,: „Cartofii sunt principala noastra cultura si constituie baza alimentatiei serpasilor, la fel cum este orezul pentru hindusi si chinezi. Varietatile de cartof care cresc in Himalaya se cultiva la altitudini foarte ridicate (4500m) si cu ei se asigura provizia de alimente in locuri indepartate” (…) Alte alimente de baza in dieta noastra sunt orzul (creste pana la inaltimi de 4000m) si graul (pana la inaltimi de 3000m). De la turmele de oi si de capre si de la cirezile de yaci, serpasii obtin lapte si branza cu care completeaza dieta lor pe baza de cartofi si cereale. Carnea abia daca se consuma si serpasii care urmeaza budismul in forma lui stricta sunt vegetarieni in totalitate”.




INDIENII OTOMINI
Indienii otomini care traiesc pe podisul din centrul Mexicului au o dieta bazata pe cereale: turte de porumb, fasole si diferite zarzavaturi. Studiile efectuate in mijlocul acestui popor, publicate în „American Journal of Public Health” (R.K. Anderson, J. Calvo, W. Robinson, pag.1126, 1948), arata ca acestia se bucura de o sanatate rar intalnita, cazurile de obezitate, hipertensiune arteriala sau cancer fiind foarte rare sau inexistente.
„Un nou stil de viaţă. Poftă bună”, a Dr. Jorge D. Pamplona-Rogers 

LOCUITORII DIN VALEA VILCABAMBA, AMERICA DE SUD - VALEA SFANTA
Locuitorii din Valea Vilcabamba, denumita si “Valea logevitatii” ating deseori varsta de 100 de ani. 
Apa pe care o beau ei este curata, minunata!
Alimentatia: vegetariana, rar, foarte rar se mananca si carne.
Nu folosesc pesticide sau ingrasaminte.
În loc de pâine  mananca  un  piure  din  boabe  de  grâu, macinate  integral  si o supa traditionala din banane verzi  si fasole .  Fructele cele mai consumate sunt zmeura, dudele (iagudele), singurele fructe care contin si vitamina E, coacazele negre, afinele  rosi   de  padure, merele, citricele  si  capsunile. Lactatele sunt consumate foarte  rar (doar branza stropita cu suc de portocale si  folosite la supa). Dulciurile  rafinate sunt  inexistente,  iar zaharul obinut din   trestie  nu  este  rafinat  niciodata.




Bibliografie: http://www.cesan.ro/alimentatia-natura/populatii-care-demonstreaza-rolul-social-al-hranei-vii/comunitati-umane-ce-demonstreaza-rolul-social-al-alimentatiei-naturale.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu