vineri, 30 decembrie 2011

Bioculinaria

Doua femei minunate, Alina Varadi si Ramona Grosu,impreuna pot sa se autodepaseasca continuu si sa evolueze minunat impreuna pe plan profesional. Proiectul sanatatii la Casa Bio din Cluj si-a luat si aripi TV, va desir mai jos perlele - emisiuni TV. Este un dar pretios care vi se ofera, este experienta unor oameni valorosi, pretuiti-o!
  
1. Bioculinaria -  Conferinta de nutritie, apiterapie si apipunctura - CasaBIO
2. Bioculinaria - Reguli de baza ale alimentatiei corecte - CasaBIO
3. Bioculinaria - Etichetarea produselor alimentare - CasaBIO
4. Bioculinaria - 10 alimente sanatoase - CasaBIO
5. Bioculinaria - Si copiii stiu ce este sanatos CasaBIO
6. Bioculinaria - Mai multe alimente sanatoase in Romania - Casa BIO
7. Bioculinaria - Alimentatia in Borelioza 1  - CasaBIO
8. Bioculinaria - Alimentatia In Borelioza 2 - CasaBIO
9. Bioculinaria - Educatia alimentara in gradinite si scoli - CasaBIO
10. Bioculinaria - Haideti sa invatam ce mancam - CasaBIO 
11. Bioculinaria - Apa, sanatate si energie - CasaBIO
12. Bioculinaria - Microalgele si plantele de leac - miracol si viata - CasaBIO
13. Bioculinaria - Alimente bune - CasaBIO
14. Bioculinaria - Curs pentru Apicultori cu dr. Stefan Stangaciu - CasaBIO
15. Bioculinaria - Fructele uscate aronia si capsuni - CasaBIO
16. Bioculinaria - Iesirea din post ce gatim de Craciun cu Lidia Boje - CasaBIO
17. Bioculinaria - Legumele si fructele in post - CasaBIO
18. Bioculinaria - Alimentatia in Post - leguminoase - CasaBIO
19. Bioculinaria - Cerealele, aliment de baza in post - CasaBIO
20. Bioculinaria - Alimentatia de post - CasaBIO
21. Bioculinaria - Painea si cerealele - CasaBIO
22. Bioculinaria - Painea in Cluj - CasaBIO
23. Bioculinaria - Mirodenii si leguminoase, sanatate si savoare - CasaBIO
24. Bioculinaria Alimente - Alkalinizante, Alimente, Acidifiante - CasaBIO
25. Bioculinaria - Imunostimularea cu produse apiterapeutice - CasaBIO
26. Bioculinaria - Dialog cu voie buna - CasaBIO
27. Bioculinaria - Dulcele de toate zilele - CasaBIO
28. Bioculinaria - Vinuri din agricultura bio - CasaBIO
29. Bioculinaria - Sfaturi practice pentru zilele de Vara CasaBIO
30. Bioculinaria - Laptele de capra si beneficiile lui - CasaBIO
31. Bioculinaria - Hrana diversificata pentru copii - CasaBIO
32. Bioculinaria - Alimentele afrodisiace - CasaBIO
33. Bioculinaria - Hrana fara foc - CasaBIO
34. Bioculinaria - Piramida alimentara - CasaBIO
35. Bioculinaria - Masa de Pasti - CasaBIO
36. Bioculinaria - Impresii post conferinta apiterapie - CasaBIO
37. Bioculinaria - Detoxifierea si deparazitarea organismului - CasaBIO
38. Bioculinaria - Uleiurile si semintele in alimentatie - CasaBIO
39. Bioculinaria - Produsele apicole aliment - medicament - CasaBIO
40. Bioculinaria - Imunostimularea cu produse apicole - CasaBIO
41. Bioculinaria - Nutritia in diabet si obezitate - CasaBIO
42. Bioculinaria - Vanatoarea de trufe - CasaBIO
43. Bioculinaria - Ce mancam primavara - CasaBIO
44. Bioculinaria - Terapia cu remedii florale Bach - CasaBIO
45. Bioculinaria - Alimentatia pentru Scolari I. - CasaBIO
46. Bioculinaria - Curatenie prin post - CasaBIO
47. Bioculinaria - Alimentatia pentru Scolari II. - CasaBIO
48. Bioculinaria - Iubirea dintre vecini - CasaBIO
49. Bioculinaria - Superalimente - Chia - Susan negru - Ghee - CasaBIO
50. Bioculinaria - Alimentatia in zilele noastre - CasaBIO


joi, 29 decembrie 2011

Bolile foarte grave

Din nou intalnesc un caz de cancer...  in ultima vreme, acest "din nou intalnesc un caz de cancer" s-a indesit cumva mult.
De ce ne imbolnavim?
De ce la un anumit organ ne imbolnavim?
De ce pe o anumita parte a corpului ne imbolnavim?
Cum ne vindecam?
In cat timp ne vindecam?

Primul pas cand esti bolnav, si traiesti pe planeta pamant, mergi la medic.
Medicul, desigur, nu a facut psihologie, nu are notiuni de gandire pozitiva, el isi face treaba, si iti tranteste diagnosticul... ceea ce este bine, stii cu ce ai de luptat, caci urmeaza o lupta. Sunt si cazuri in care diagnosticul nu i se spune omului, doar apartinatorului, fapt incorect, cat timp nu stii cu ce lupti, cum sa castigi batalia? Ai pierdut din start.

Un aspect de loc de neglijat este faptul ca o boala poate fi finalul unui proces lung de vindecare, explica Hamer in cartile lui. 

Sunt multi oameni sanatosi, care isi schimba stilul de viata, modul in care se odihnesc, se hranesc, se hidrateaza, in care isi petrec timpul liber, in care fac sport. De ce o fac? Pentru ca doresc sa isi imbunatateasca viata!

De ce atunci, la bolile foarte grave, medicul nu vorbeste nimic despre stilul de viata?
De ce medicul se restrange sa vorbeasca doar si doar de organul afectat, desi organismul nostru lucreaza unitar, si orice se intampla intr-o celula, intr-un tesut, afecteaza intreg corpul uman?

Este dificil sa iti iei viata in propriile maini, dar nu imposibil! Este important sa alegi tu, ca om, tratamentul pe care il preferi, care simti, crezi ca te va ajuta. Este important sa ai libertatea sa discuti cu mai multi medici. Este omenesc sa stai sa pui in balanta posibilitatile, oportunitatile.

Fiecare gand este decisiv in viata noastra, fiecare gest... Caramizile vietii noastre se compun din insasi viata noastra, care inseamna hrana, somn, hidratare, miscare, gandire, simtire... Daca vrem sa fim sanatosi, daca dorim armonie si echilibru, atunci vom fii atenti la tot, vom hrani si sufletul si trupul si mintea cu "lumina".

duminică, 25 decembrie 2011

Diversificarea, autodiversificarea

Dragi mamici, laptele matern este cea mai buna hrana pentru nou-nascut si pentru sugar! Mentineti alaptarea cat doreste copilul, cat el considera ca are nevoie! Este firesc, este minunat, este o conexiune si o relatie de iubire de care va va fi foarte dor peste cativa ani, desi acum pare uneori foarte obositor.
Dar, vine si vremea diversificarii...

Teoria oficiala:
Diversificarea se incepe cand copilul este sanatos
Diversificarea se incepe cand copilul isi tine singur capul, si poate sa intoarca capul atunci cand nu doreste mancare.
La copiii alaptati exclusiv diversificarea se face de preferat dupa 6 luni.
La copiii malnutriti se incepe diversificarea de la varsta de 4 luni.
Diversificarea se face cu lingurita si nu cu biberonul.
Nu se dau mai multe alimente noi deodata.
Se incepe cu cantitati mici, care se cresc prograsiv.
Un nou aliment se introduce dupa 5 zile.
Alimentul nou introdus se da la inceputul mesei, singur pentru identificarea gustului si apoi se continua cu alimentele pe care le cunoaste.
Daca copilul reguza un aliment, nu se forteaza copilul, se reincearca introducerea lui dupa 3 zile.
Sarea si indulcitorii se folosesc dupa varsta de 1 an.
Dupa introducerea alimentelor mai consistente se adauga si apa.
Laptele de san sau laptele praf se da la 10-15 minute dupa mancarica.
Teoria neoficiala, autodiversificarea
Copilul incepe sa fie hranit cand este pregatit, cand pune mana pe mancare si o duce la gurita, cand este interesat de mancarea din farfuriile adultilor. Cand copilul s-0a maturizat suficient pentru a incepe sa fie hranit, la gestul unul adult de a-i da mancare, el deschide gurita, dornic si curios. Vom fi atenti sa ii punem la indemana hrana sanatoasa, cat posibil nepreparata termic, cereale, fructe proaspete sau uscate, creme si piureuri din germeni, seminte, cereale.


Cazuri speciale cand este necesara diversificarea:
Bebelusul nu mai ia in greutate si este slabit si apatic.
Daca copilul cere foarte des de mancare si plange de foame (se verifica intai cauza plansului).

Mici secrete mari:
Folositi, pe cat se poate, un loc linistit, de preferat acelasi (in bucatarie la masa, in bratele mamei sau pe un scaun de masa, daca copilul il accepta).
Folositi o lingurita mica speciala pentru bebelusi, acum se gasesc lingurite de cauciuc. Introduceti papa putin in gurita.
Oferiti sucuri proaspete preparate in casa zilnic.
Nu folositi cuptorul cu microunde in prepararea / incalzirea hranei.
Copilul a inteles ce inseamna mancarea si ce inseamna a manca atunci cand ii puteti introduce in gurita mancare usor, din doua incercari.
Daca incepeti cu legumele poate va fi mai usor, daca incepeti cu fructele (sucuri, piureuri) care sunt dulci si aromate, este posibil ca ulterior copilul sa fie refractar la legume, care sunt mai putin gustoase.
Daca copilul a scuipat papa, nu inseamna neaparat ca nu ii place mancarea, aveti rabdare si incercati din nou, stergand gurita si cantand si povestind cu bebe. 

De ce nu este recomandata inceperea diversificarii mai repede?
Pana la 4 luni, aparatul digestiv al bebelusului nu este matur, nu este pregatit sa accepte alimente noi.
Reflexul de masticatie nu este bine dezvoltat inainte de 4 luni.
Introducerea prematura a altor alimente favorizeaza aparitia alergiilor.
Daca se renunta prea devreme la o masa de lapte, exista riscul ca aportul de calciu sa fie insuficient, ceea ce pe termen lung inseamna o dezvoltare greoaie a sistemului osos.

Alimente "interzise" in diversificare:
sarea
zaharul
mierea 
alimentele grase
alimente prajite
bauturile racoritoare din comert
nucile
laptele de vaca (provoaca alergii si este greu de digerat - se foloseste dupa varsta de 1 an)

sâmbătă, 24 decembrie 2011

Sarmale vegane

Ingrediente:
orez 500gr
ciuperci / soia granule 500gr
migdale macinate100gr
nuci macinate100gr
suc de rosii 1l (o parte in compozitie, o parte in apa in care fierb sarmalele)
ardei taiati marunt
ceapa proaspata taiata marunt
usturoi zdrobit
cimbru
marar
sare
piper lung
varza proaspata (oparita) / murata sau frunze de vita de vie

Preparare:
Se pun impreuna intr-un vas toate ingredientele si se amesteca compozitia.Orezul este bine sa fie jumatate din compozitia totala, pentru ca sa fie la finalul fierberii o compozitie tare. Daca se pune orez mai putin, compozitia este prea moale dupa fierbere.
Se condimenteaza dupa gust.
Se impacheteaza sarmalutele cu iubire.
Se pun la fiert o ora.
Se servesc calde stropite cu ulei presat la rece si cu smantana de soia sau de caju!


Pofta buna!

miercuri, 21 decembrie 2011

Umple cupa inimii cu iubire!

"Umpleti cupa inimii voastre cu iubire si revarsati din ea peste intreaga Creatie Divina, apoi priviti ce se intampla! Daca vedeti ceea ce va place, inseamna ca ati reusit." 
Lectiile iubirii - IJ Francisc Maitreya

E iarna, si parca cu fulgii de nea, ajunge in inima noastra si linistea, puritatea, pacea interioara...

Ce simplu este sa fii fericit, ce simplu este sa te bucuri... cu aerul rece proaspat, cu izul de sarbatoare ce pluteste, cu vacanta copiilor, care parca o auzi pe fiecare strada...

Si se umple inima de iubire incat iti vine sa o dai mai departe, celui drag de langa tine, celor dragi din apropiere, padurilor, muntilor, apelor, planetei!

marți, 20 decembrie 2011

Cateva minerale

Invatam toata viata...
De minerale ne amintim uneori cand la analize aflam ca nu le avem in cantitate suficienta.
Sunt oare importante? Unde le gasim? Cu ce ajuta corpul nostru, uneori fragil si alteori atat de puternic?
Sa vedem cateva surse vegane de minerale.

CALCIUL - cel mai important mineral pentru om
Sursa: seminte de susan, susan negru, seminte decorticate de canepa, leguminoase (linte, mazare, fasole, mung, soia, naut), sfecla rosie, conopida, varza, telina, morcovi, mei, hrisca, quinoa, amaranth, broccoli, ovaz, migdale, nuci, caju, fistic, orz, gulii, alge marine, smochine, lucerna, orz verde, macese, tofu, lapte de capra, patrunjel, creson, seminte de floarea soarelui, in, macese, germenii de brocoli, grau, schinduf,
Carenta de calciu (foarte des intalnita) poate aduce: insomnie, irascibilitate, palpitatii, colici abdominale, depresie, amorteli ale mainilor, crize de transpiratie, dureri de cap, contractii musculare spontane la diverse grupe musculare, furnicaturi in membre, senzatie de lipsa de aer, stari melancolice, dereglari ale ciclului menstrual, tulburari de dinamica sexuala, tulburari de concentrare, tetania in forme grave.
MAGNEZIUL
Sursa: cereale integrale (porumb, grau, ovaz, orz, secara), nucile, alunele, smochinele, migdalele, merele, legumele verzi, caju, migdale, amaranth, mei, floarea soarelui, susan, mung, soia, ovaz, gulii, cartof dulce, susan, mac, tofu, macesem arahide, fistic, nuci, germeni de broccoli, schinduf, linte, lucerna, floarea soarelui, ruccola.
Carenta de magneziu poate aduce: spasmofilie, hiperemotivitate, senzatie de lipsa de aer,  crampe musculare, furnicaturi si amorteli ale extremitatilor, oboseala ochilor, palpitatii, dischinezie biliara, colici abdominale, depresie, decalcifieri ale oaselor, reumatism degenerativ, rinite, oboseala vocala, fragilitatea parului, unghiilor, dintilor.
FIERUL
Sursa: drojdie de bere, miere, polen crud, pastura, cereale integrale (ovaz, secara, grau), mei, hrisca, quinoa, amarant, ciuperci, radacina de patrunjel, ridichi, morcovi, soia, naut, smochine, afine, coacaze, fistic, struguri, stafide, caise uscate, piersici, prune, spanac, urzici,mazare, fasole, varza rosie, migdale, nuci, fistic, goji, catina, aronia, sfecla rosie, kiwi,patrunjel, ruccola
Se recomanda supliment de fier dupa raceli, postoperator, in oboseli, oboseli cronice, in stari de agitatie, de nervozitate.
Se pare ca o carenta de fier poate aduce cu sine: indecizie, naivitate, deficienta in exprimare, indolenta, scaderea vointei, apatie, plictis, dureri de cap, astenie, oboseala, ameteala, extremitati reci, palpitatii, tulburari menstruale la femei.
POTASIUL
Sursa: cartofi, rosii, seminte de floarea soarelui, boabe de cereale, grapefruit, portocale, mere, struguri, banane 
Carenta de potasiu poate aduce: hipogrlicemie, edeme,  probleme de crestere.
CUPRUL
Sursa: drojdia de bere, tarate de grau, fasole uscata, seminte de floarea soarelui, germenii de grau, secara, mei, hrisca, soia, naut, mazare, linte, caise, piersici, prune uscate, seminte, frunzele tinere, radacini.
Carenta de cupru poate aduce cu sine: anemie, edeme, defecte de conformatie osoasa, artrita reumatoida
MANGANUL
Sursa: germeni de grau, secara, ovaz, grau, amarant, patrunjel, soia, fasole, seminte de floarea soarelui, naut, caise uscate, scoruse, alune, macese, nuci si migdale
Carenta de mangan poate sa se manifeste prin: anemie, sterilitate, intanrzieri in crestere, scaderea rezistentei oaselor, convulsii, paralizii, zgomote in urechi, dificultate in coordonarea miscarilor.
IODUL
Sursa: alge, frunzele si coaja de nuca verde, caju, arahide, ciuperci champignon, aronia, broccoli, spanac, varza rosie, mazare, secara, orz, ovaz, ridichi, nap, morcovi, andive, merisor, nuci, smochine, drojdia de bere, creson,alge marine, aronia, germeni de floarea soarelui.
Carenta de iod poate conduce la: scaderea concentrarii si atentiei, stare de iritare, deprimata, oboseala, dureri de cap, memorie slabita, deficit intelectual, scade nivelul hemoglobinei din sange, piele uscata si rece, iar la femei sunt posibile tulburari ale ciclului menstrual.
CROMUL
Sursa: fasole alba, crumale, drojdie de bere, paine integrala, porumb, pastarnac, morcov, ceapa, spanac, salata verde, patrunjel, rosii, ciuperci, mere, cirese, alune de padure, banane, armurariu, spanac
Carenta de crom poate conduce la diabet, scleroza, parestezii, tulburari psihice
GERMANIU
Sursa: orz, morcov, ceapa, patrunjel, ganoderma, usturoi, ciuperci, miere, polen, goji
SELENIU
Sursa: cocos, nuci braziliene, goji, polen, hrisca, porumb, andive, drojdie de bere, fasole, soia, ciuperca de manatarca, stafide, smochine
ZINC
Sursa: griu, orz, sfecla rosie, varza, spanac, rosie, piersica, portocala

Supa cu cartof dulce si chinoa - Ramona Grosu

Ingrediente:
cartof dulce (cartoful diabeticului)
chinoa
apa
sare (dupa gust)
piper lung (se pare ca este cel mai sanatos si arata si f bine!)
usturoi pisat
lamaie
ulei masline
smantana vegetala

Preparare:
Se fierbe apa cu cartoful dulce (ras sau taiat marunt feliute), chinoa si sare.
Se ia de pe foc si se adauga piperul, lamaia, usturoiul pisat, uleiul presat la rece (toate dupa gust...) si smantana vegetala.

Pofta buna!

Desert cu chia - reteta crudivora - Ramona Grosu

Ingrediente:
1 cana miez de nuca
1 lingura cardamon pulbere
2 linguri coaja de lamaie cu miere
12 curmale fara samburi
1/2 cana chia (nu are gust propriu, ia gustul mirodeniilor din reteta si se umfla de 8ori)

Prepararare:
Se mixeaza in blender ingredientele fara chia, la inceput cu putina apa calda, sa se marunteasca totul bine, apoi se completeaza cu apa calduta.
Se adauga chia.
Se lasa 10 minute sa se hidrateze chia si sa isi mareasca volumul.

Se fac bilute si in interior se poate pune un fruct, o samanta, sau dulceata.

Sa va fie de sanatate!

P.S. Chia este nutritiva, energizanta, regleaza apetitul, este usor digerabila si se poate papa atat cu ceva dulce cat si cu orice alt gust!

Gemoterapia

Gemoterapia este o solutie medicala de vindecare foarte bine primita atat de copii, cat si de adulti. Se gasesc acum in Romania remedii gemoterapice atat la farmacii, cat si in magazinele bio, la magazinele plafar si in magazinele mari. Va recomand sa le incercati, sunt naturale si pretul este accesibil tuturor.

"Gemoterapia este o terapie naturala care utilizeaza extracte obtinute din tesuturi vegetale aflate in faza de crestere. În aceste tesuturi embrionare se regasesc, indiferent de vârsta plantei, proprietatile de mentinere a reactiilor anabolice, ale celulei vegetale, capacitatea de reproducere si de multiplicare celulara. Gemoterapia poate fi considerata si o punte de legatura între alopatie si homeopatie.
Este apropiata de alopatie prin modalitatea de prescriere clinica, ce vizeaza vindecarea simptomelor clinice si normalizarea parametrilor biologici, pe baza organotropismului(actiunii specifice la nivelul anumitor organe) fiecarui preparat gemoterapic (fapt demonstrat prin cercetari stiintifice "in vitro" si "in vivo").
Este apropiata de homeopatie prin modul de preparare: dilutia 1 decimala (D1) care confera produsului proprietatea de a regla potentialul energetic al sistemului reticulo-endotelial. Se initiaza astfel reactii care duc la eliberarea celulelor de toxine ( detoxifiere celulara), producându-se asa-numitul "drenaj celular", astfel încât celulele deblocate îsi pot reface structura si functionalitatea.
Parintele gemoterapiei moderne este medicul belgian Pol Henry, cel care a redescoperit calitatile binefacatoare ale mugurilor si a înteles si explicat paralelismul existent între evolutia padurii si evolutia materiei proteice la om. Aceste tesuturi embrionare din care an de an plantele se refac, contin principiile active si energia necesara reluarii ciclului anual de viata.
La baza gemoterapiei stau 4 postulate:
1. Viata este expresia dinamicii celulare, pentru vindecare se utilizeaza celule în faza de diviziune potentiala, care pot actiona si stimula alte tesuturi celulare.
2. Viata animala depinde complet de viata vegetala, ceea ce alimenteaza esenta vietii animale, o poate regenera atunci când apar alterari morfo-patologice.
3. Arborii reprezinta sediul vegetal în care energia vitala se exprima în fiecare an sub forma unei reinoiri celulare masive. Toate tesuturile arborilor pe cale sa apara sau care sunt în curs de diviziune (meristeme) sunt cele mai indicate pentru dezintoxicarea, regenerarea si vindecarea celulelor omului.
4. Printre plantele utilizate, mesteacanul (BETULA PUBESCENS si BETULA VERRUCOSA) si stejarul (QUERQUS PEDUNCULATA) sunt cele care poseda cele mai clare si puternice capacitati de adaptare, aclimatizare, rezistenta si regenerare.Tesuturile lor embrionare  formeaza baza primara a terapiei de drenaj gemoterapic.
În cuvinte simple aceste postulate pot fi explicate astfel: materia vie este într-o continua miscare si schimbare; viata vegetala, animala, umana, dar si minerala exista datorita unei strânse legaturi si influente reciproce. Liantul îl reprezinta aminoacizii, respectiv PROTEINA, care sta la baza vietii, a materiei vii.
Atâta timp cât vegetalele pot sa interactioneze cu componentele organismelor animale si umane prin hrana, stimulând crestera si dezvoltarea acestora, este limpede si logic ca aceleasi substante pot sa intervina si în cazul unor distructii celulare sau functionale pentru corectia lor. Acest lucru poate fi realizat doar cu ajutorul acelor structuri vii care îsi pastreaza nealterat principiul de diviziune celulara.
Tesuturile care au aceste proprietati sunt tesuturi vegetale tinere numite si tesuturi meristematice. În plus, modul de preparare al acestora,în stare proaspata, pastreaza nealterate principiile active: enzime, fitohormoni, aminoacizi, substante cu structuri asemanatoare organismului uman care pot, datorita acestei calitati sa initieze reactii la nivel celular, cu rol de fagocitare - eliminare a substantelor straine, având ca rezultat detoxifierea celulelor blocate si reluarea functionalitatii lor."
Dr. Simona Niţu, Presedinte ARGH,  


Va recomand:
http://plantextrakt.blogspot.com 

sâmbătă, 17 decembrie 2011

Simpla ascultare a muzicii poate avea efecte asupra muzicalitatii unei persoane

       Ce placut e sa asculti muzica... in timp ce lucrezi sau pur si simplu un timp ce te relaxezi... Iulia Dorobantu a mai tradus o stire muzicala de pe Sciende Daily. Sursa:http://www.sciencedaily.com/releases/2008/08/080813110453.htm

       ScienceDaily (13 august, 2008) – cercetatorii de la Universitatea din Amsterdam (UvA) au demonstrat cat de mult poate invata creierul prin simpla expunerea la diferite stiluri de muzica. „Tot mai multe si mai multe laboratoare arata ca oamenii au inclinatii catre aptitudini pe care numai expertii credeau ca le au”, explica Henkjan Honing.
    „Se pare ca simpla expunere aduce o contributie enorma la modul in care competenta muzicala se dezvolta.” Rezultatele au fost prezentate recent la conferinta Limba si Muzica organizata de Universitatea Tufts din Boston, si va fi publicata intr-un numar viitor al Jurnalului de Psihologie Experimentala: Performanta si Perceptia Umana.
Perspectiva comuna a celor care cerceteaza muzica este ca abilitatile muzicale se formeaza prin exersarea intensa a muzicii si ca raman relativ brute la cei care nu studiaza muzica, asa numita ipoteza a expertizei.
       Cu toate acestea, studiul UvA arata ca ascultatorii fara un antrenament formal, dar cu o expunere suficienta fata de un anume idiom muzical (ipoteza expunerii), au aceleasi performante, in ceea ce priveste o sarcina muzicala, cu cei care au avut parte de lectii de muzica. Mai mult, studiul arata ca ascultatorii se descurca mai bine in genul preferat de muzica. Astfel studiul sustine ideea ca simpla expunere la muzica ofera unele aptitudini muzicale.

miercuri, 14 decembrie 2011

Lectiile de muzica din copilarie pot amplifica functionarea creierului de-a lungul vietii

Iulia Dorobantu ne-a mai tradus un articol frumos, sper sa va placa concluziile muzicale! 
Sursa: http://www.sciencedaily.com/releases/2011/04/110420112058.htm

Science Daily (20 aprilie, 2011) Se poate ca lectiile de muzica din copilarie sa-si dovedeasca valoarea zeci de ani mai tarziu – chiar si pentru cei care nu mai canta la nici un instrument  – prin mentinerea agerimii mintii pe masura ce oamenii imbatranesc, conform unui studiu preliminar publicat de Asociatia Psihologica Americana.
Studiul a recrutat 70 de adulti cu varstele cuprinse intre 60 si 83 de ani care au fost impartiti pe grupe in functie de nivelul lor de experienta muzicala. Muzicienii s-au descurcat mai bine la mai multe teste cognitive decat cei care nu au cantat niciodata la un instrument sau nu au invatat cum sa citeasca partituri. Aceste descoperiri au fost publicate in jurnalul APA online de neuropsihologie.
„Activitatile muzicale de-a lungul vietii pot constitui un exercitiu congnitiv stimulativ, mentinand creierul in forma si facandu-l mai capabil sa faca fata imbatranirii” a spus cercetatorul  Dr. Brenda Hanna - Pladdy: „de vreme ce studierea unui instrument necesita ani de practica si invatare, poate crea legaturi alternative in creier care pot compensa pentru declinul cognitiv care apare pe masura ce imbatranim.”
Desi s-au facut multe cercetari care sa studieze beneficiile cognitive ale educatiei muzicale la copii, acesta este primul studiu care examineaza daca beneficiile se pot intinde de-a lungul unei vieti, spune Hanna-Pladdy, un neuropsiholog care a condus studiul impreuna cu dr. psiholog cognitivist Alicia McKay la Centrul medical al Universitatii Kansas.
Cele trei grupuri de participanti au inclus
1.indivizi care nu au avut parte de o educatie muzicala;
2. indivizi care au studiat intre unul si noua ani
3. indivizi cu cel putin 10 ani de studiu.
Toti participantii au avut un nivel de educatie si o conditie fizica similara si nu au prezentat semne de Alzheimer.
Toti muzicienii erau amatori care au inceput sa cante la un instrument la varsta de aproximativ 10 ani. Mai mult de jumatate au cantat la pian de vreme ce un aproximativ un sfert au studiat instrumente de suflat cum ar fi clarinetul sau flautul. Un numar mic a cantat la instrumente cu coarde, cu percutie sau din alama (trompeta, tobe, trombon, etc.).
Cei care au studiat muzica la un nivel avansat pe perioadele cele mai lungi s-au descurcat cel mai bine la testele cognitive, urmati de cei care au studiat muzica putin si apoi cei care nu au studiat deloc, reveland o orientare care are legatura cu anii de practica. Persoanele care au studiat muzica la nivel avansat au avut scoruri mai mari, relevante statistic, fata de cei care nu au avut parte de o educatie muzicala la testele cognitive care aveau legatura cu memoria viziospatiala, numirea obiectelor si flexibilitatea cognitiva sau abilitatea creierului de a se adapta la informatii noi.
Functiile creierului masurate de teste in mod obisnuit scad odata cu inaintarea in varsta si se deterioreaza mai mult in cazul bolilor neurovegetative cum ar fi Alzheimer. Rezultatele sugereaza „ca studiul intens al muzicii va avea un efect puternic asupra mentinerii functiilor cognitive de-a lungul vietii si la o varsta inaintata” conchide studiul.
Jumatate dintre muzicienii de nivel avansat mai cantau inca la un instrument dar nu au obtinut rezultate mai bune decat cei care s-au oprit cu ani inainte. Aceasta sugereaza ca "durata studiului muzical a fost mai importanta decat daca muzicienii au renuntat, la o varsta avansata, sa cante la instrument sau nu", sustine Hanna-Pladdy.
„Bazandu-ne pe cercetari anterioare si pe rezultatul studiului nostru, credem ca atat numarul de ani de educatie muzicala cat si varsta la care au fost achizitionate aceste cunostiinte este importanta” spune Hanna-Pladdy. „Sunt perioade importante de maleabilitate a creierului care sporesc puterea de invatare, care fac invatarea unui instrument muzical mai usoara inainte de o anumita varsta si deci au un impact mai mare in dezvoltarea creierului.”
Studiul preliminar a fost corelational, ceea ce inseamna ca, performanta cognitiva mai inalta  a muzicienilor nu putea fi legata concludent de anii de studiu al muzicii.
Hanna-Pladdy care a efectuat mai multe studii asupra subiectului, spune ca este nevoie de mai multe cercetari pentru a explora aceasta posibila conexiune.

marți, 13 decembrie 2011

Educatia muzicala imbunatateste dezvoltarea cerebrala la copii

Traducere cu drag, de la Iulia Dorobantu.

ScienceDaily (sep. 20, 2006) – Cercetatorii au gasit primele dovezi care indica faptul ca cei mici care iau lectii de muzica, prezinta o dezvoltare cerebrala diferita si o imbunatatire a memoriei mai mare pe parcursul unui an, fata de cei care nu iau lectii de muzica.
Descoperirile, publicate in 20 sep. 2006, in editia online a jurnalului Brain, arata nu numai ca creierele copiilor care au avut parte de o educatie muzicala reactioneaza diferit la muzica fata de cei care nu au avut parte de aceasta, dar si ca lectiile de muzica, de asemenea, le imbunatatesc memoria. Dupa un an de lectii de muzica, copii au avut rezultate mai bune la un test de memorie care este corelat cu aptitudini generale de inteligenta cum ar fi teste de citire si scriere, memorie verbala, procesare, vederea in spatiu, matematica si IQ.
Cercetatorii canadieni au ajuns la aceste concluzii dupa ce au masurat schimbarile modului in care creierul raspunde la sunet, la copii cu varstele cuprinse intre 4 si 6 ani. Pe durata unui an au luat masuratori de la doua grupuri de copii – cei care luau lectii de muzica Suzuki si cei care nu faceau lectii de muzica in afara scolii – si au gasit diferente in dezvoltare si pe perioade scurte de doua sau patru luni. Desi studiile anterioare au aratat ca copiii mai mari care au luat lectii de muzica au avut imbunatatiri ale IQ-ului mai mari decat cei care au luat lectii de actorie, acesta este primul test care identifica efectele prin masuratori la nivelul creierului copiilor mici.
Doctorul Laurel Trainor, profesor de psihologie, neurostiinta si behaviourism la Universitatea McMaster si director la Institutul McMaster de muzica si minte, a spus: „Acesta este primul studiu care demonstreaza ca reactiile cerebrale la copii mici, care au luat sau nu au luat lectii de muzica, se schimba diferit, semnificativ, pe parcursul unui an. Este foarte probabil ca aceste schimbari sa fie legate de beneficiile cognitive aduse de educatia muzicala.” Prof. Trainor a condus studiul impreuna cu Dr. Takako Fujioka, o cercetatoare la Institutul de cercetare a Baycrest,  Rotman.
Echipa de cercetare si-a proiectat studiul pentru a investiga 
(1) modul in care raspunsurile cerebrale auditorii s-au maturizat intr-un an, 
(2) daca raspunsurile la sunetele importante, cum ar fi tonurile muzicale, s-au maturizat diferit fata de raspunsul cerebral la zgomote si cum educatia muzicala a afectat dezvoltarea cerebrala normala la copiii mici.
La inceputul studiului, sase dintre copii (cinci baieti si o fata) au inceput cursurile la o scoala de muzica Suzuki; ceilalti copii (patru baieti si doua fete) nu au luat lectii de muzica in afara scolii.
Cercetatorii au ales copii educati dupa metoda Suzuki pentru mai multe motive: garanta ca toti copii au fost educati in acelasi fel, nu au fost selectati in conformitate cu talentul lor muzical initial si au fost sustinuti in mod egal de familiile lor. Aditional, pentru ca nu au luat lectii de citit partituri, metoda Suzuki le-a oferit cercetatorilor un exemplu bun al modului in care educatia in activitatile auditorii, senzoriale si motorii induc schimbari in cortexul cerebral. Activitatea cerebrala a fost masurata e magnetoencefalografie (MEG) in timp ce copiii ascultau doua tipuri de sunete: un sunet al unei viori si baraituri. MEG  este o tehnologie neinvaziva de scanare a creierului care masoara campul magnetic din afara capului care este asociat cu campul eletric cand grupe de neuroni (celule nervoase) trimit impulsuri electrice in sincron. Cand se aude un zgomot, creierul proceseaza informatia incepand de la urechi intr-o serie de stagii. MEG ofera informatii la milisecunde care urmaresc aceste stagii ale procesarii; stagiile apar ca deflectii pozitive sau negative (sau culmi), numite componente, in grila MEG. Culmile anterioare tind sa reflecte procesarea senzoriala iar cele ulterioare, pe cea perceptuala sau cognitiva.
Cercetatorii au inregistrat masuratorile de patru ori intr-un an, iar in timpul primei si ultimei sesiuni copii au dat un test de muzica (in care au fost rugati sa faca diferenta intre armonii similare sau diferite, ritmuri si melodii) intr-un test de memorie cu numere (in cadrul caruia au trebuit sa asculte o serie de numere, sa le retina si apoi sa le repete cercetatorului).
Analiza MEG a aratat ca raspunsurile la toti copii, au fost mai mari pentru tonurile de vioara decat pentru zgomotul de fond, indicand ca mai multe resurse au fost implicate in procesarea sunetelor importante. Aditional, timpul de reactie necesar creierului (latenta anumitor componente MEG) a scazut de-a lungul unui an. Aceasta inseamna ca pe masura ce s-au maturizat copiii, legaturile electrice dintre neuronii lor au devenit mai rapide.
Ceea ce este de si mai mare interes este ca copiii Suzuki au prezentat o schimbare mai mare la tonurile de vioara intr-o componenta MEG (N250m) legata de atentie si discriminarea sunetului care la copiii care nu au studiat muzica nu aparea.
Analiza sarcinilor muzicale au aratat o imbunatarie mai mare pentru copiii care au luat lectii de muzica, de-a lungul anului in armonie, ritm si melodie in comparatie cu cei care nu au luat lectii de muzica. Capacitatea de memorie generala a prezentat imbunatatiri mai mari la cei care studiau muzica decat la cei care nu studiau.
Prof. Trainor a spus: „Faptul ca copiii care au studiat muzica timp de un an si-au imbunatatit abilitatile de ascultare nu este, probabil, surprinzator. Pe de celalalta parte, este foarte interesant faptul cei care luau lectii de muzica si-au imbunatatit de-a lungul anului abilitatile de memorare pentru activitati care nu sunt corelate cu muzica, cum ar fi testele de citire si scriere, memorie verbala, vederea in spatiu, matematica si IQ mai mult decat cei care nu luau lectii de muzica. Descoperirea maturizarii rapide a componentei N250m la sunetele viorii la cei care au luat lectii de muzica este relevanta pentru imbunatatirea semnificativa la testul de memorie si sugereaza ca educatia muzicala are efecte asupra modului in care creierul este conectat pentru functia cognitiva generala in relatie cu memoria si atentia."
Dr. Fujioka a adaugat: „Cercetarile anterioare au aratat ca pregatirea muzicala este asociata cu imbunatatirea IQ-ului la copiii scolari. Munca noastra exploreaza modul in care educatia muzicala afecteaza modul in care se dezvolta creierul. Este clar ca muzica este buna pentru dezvoltarea cognitiva a copiilor si ca muzica ar trebui sa fie parte din curiculumul gradinitelor si al claselor primare.”
Urmatoarea faza a studiului va urmari beneficiile educatiei muzicale la adulti.

duminică, 11 decembrie 2011

Cine ne creste copilul?

Spitalul... cand se naste copilul in primele zile
Cresa
Gradinita
Bona
Scoala
Liceul
Facultatea
Cate minute petreci pe zi cu copilul tau?
Cate minute te joci zilnic cu copilul tau?
Cate minute iti acorzi pentru a-ti tine in brate copilul zilnic?

O data cu inaintarea pe culmile tehnologiei, parca si copiii sunt tehnologizati, introdusi in sisteme educationale exacte, cu metode de evaluare precise...
Cand am devenit incapabili sa ne crestem singuri copiii?
Cand am renuntat sa ii invatam noi sa cante, sa mearga, sa vorbeasca, sa traiasca?
Sau poate doar a ramas totul pitit intr-un sertar ascuns al sufletului nostru, pe care dorul ar putea sa il deschida, dorul de noi insine, cei mai frumosi parinti, parinti minunat de prezenti in vietile copiilor lor...