marți, 13 decembrie 2011

Educatia muzicala imbunatateste dezvoltarea cerebrala la copii

Traducere cu drag, de la Iulia Dorobantu.

ScienceDaily (sep. 20, 2006) – Cercetatorii au gasit primele dovezi care indica faptul ca cei mici care iau lectii de muzica, prezinta o dezvoltare cerebrala diferita si o imbunatatire a memoriei mai mare pe parcursul unui an, fata de cei care nu iau lectii de muzica.
Descoperirile, publicate in 20 sep. 2006, in editia online a jurnalului Brain, arata nu numai ca creierele copiilor care au avut parte de o educatie muzicala reactioneaza diferit la muzica fata de cei care nu au avut parte de aceasta, dar si ca lectiile de muzica, de asemenea, le imbunatatesc memoria. Dupa un an de lectii de muzica, copii au avut rezultate mai bune la un test de memorie care este corelat cu aptitudini generale de inteligenta cum ar fi teste de citire si scriere, memorie verbala, procesare, vederea in spatiu, matematica si IQ.
Cercetatorii canadieni au ajuns la aceste concluzii dupa ce au masurat schimbarile modului in care creierul raspunde la sunet, la copii cu varstele cuprinse intre 4 si 6 ani. Pe durata unui an au luat masuratori de la doua grupuri de copii – cei care luau lectii de muzica Suzuki si cei care nu faceau lectii de muzica in afara scolii – si au gasit diferente in dezvoltare si pe perioade scurte de doua sau patru luni. Desi studiile anterioare au aratat ca copiii mai mari care au luat lectii de muzica au avut imbunatatiri ale IQ-ului mai mari decat cei care au luat lectii de actorie, acesta este primul test care identifica efectele prin masuratori la nivelul creierului copiilor mici.
Doctorul Laurel Trainor, profesor de psihologie, neurostiinta si behaviourism la Universitatea McMaster si director la Institutul McMaster de muzica si minte, a spus: „Acesta este primul studiu care demonstreaza ca reactiile cerebrale la copii mici, care au luat sau nu au luat lectii de muzica, se schimba diferit, semnificativ, pe parcursul unui an. Este foarte probabil ca aceste schimbari sa fie legate de beneficiile cognitive aduse de educatia muzicala.” Prof. Trainor a condus studiul impreuna cu Dr. Takako Fujioka, o cercetatoare la Institutul de cercetare a Baycrest,  Rotman.
Echipa de cercetare si-a proiectat studiul pentru a investiga 
(1) modul in care raspunsurile cerebrale auditorii s-au maturizat intr-un an, 
(2) daca raspunsurile la sunetele importante, cum ar fi tonurile muzicale, s-au maturizat diferit fata de raspunsul cerebral la zgomote si cum educatia muzicala a afectat dezvoltarea cerebrala normala la copiii mici.
La inceputul studiului, sase dintre copii (cinci baieti si o fata) au inceput cursurile la o scoala de muzica Suzuki; ceilalti copii (patru baieti si doua fete) nu au luat lectii de muzica in afara scolii.
Cercetatorii au ales copii educati dupa metoda Suzuki pentru mai multe motive: garanta ca toti copii au fost educati in acelasi fel, nu au fost selectati in conformitate cu talentul lor muzical initial si au fost sustinuti in mod egal de familiile lor. Aditional, pentru ca nu au luat lectii de citit partituri, metoda Suzuki le-a oferit cercetatorilor un exemplu bun al modului in care educatia in activitatile auditorii, senzoriale si motorii induc schimbari in cortexul cerebral. Activitatea cerebrala a fost masurata e magnetoencefalografie (MEG) in timp ce copiii ascultau doua tipuri de sunete: un sunet al unei viori si baraituri. MEG  este o tehnologie neinvaziva de scanare a creierului care masoara campul magnetic din afara capului care este asociat cu campul eletric cand grupe de neuroni (celule nervoase) trimit impulsuri electrice in sincron. Cand se aude un zgomot, creierul proceseaza informatia incepand de la urechi intr-o serie de stagii. MEG ofera informatii la milisecunde care urmaresc aceste stagii ale procesarii; stagiile apar ca deflectii pozitive sau negative (sau culmi), numite componente, in grila MEG. Culmile anterioare tind sa reflecte procesarea senzoriala iar cele ulterioare, pe cea perceptuala sau cognitiva.
Cercetatorii au inregistrat masuratorile de patru ori intr-un an, iar in timpul primei si ultimei sesiuni copii au dat un test de muzica (in care au fost rugati sa faca diferenta intre armonii similare sau diferite, ritmuri si melodii) intr-un test de memorie cu numere (in cadrul caruia au trebuit sa asculte o serie de numere, sa le retina si apoi sa le repete cercetatorului).
Analiza MEG a aratat ca raspunsurile la toti copii, au fost mai mari pentru tonurile de vioara decat pentru zgomotul de fond, indicand ca mai multe resurse au fost implicate in procesarea sunetelor importante. Aditional, timpul de reactie necesar creierului (latenta anumitor componente MEG) a scazut de-a lungul unui an. Aceasta inseamna ca pe masura ce s-au maturizat copiii, legaturile electrice dintre neuronii lor au devenit mai rapide.
Ceea ce este de si mai mare interes este ca copiii Suzuki au prezentat o schimbare mai mare la tonurile de vioara intr-o componenta MEG (N250m) legata de atentie si discriminarea sunetului care la copiii care nu au studiat muzica nu aparea.
Analiza sarcinilor muzicale au aratat o imbunatarie mai mare pentru copiii care au luat lectii de muzica, de-a lungul anului in armonie, ritm si melodie in comparatie cu cei care nu au luat lectii de muzica. Capacitatea de memorie generala a prezentat imbunatatiri mai mari la cei care studiau muzica decat la cei care nu studiau.
Prof. Trainor a spus: „Faptul ca copiii care au studiat muzica timp de un an si-au imbunatatit abilitatile de ascultare nu este, probabil, surprinzator. Pe de celalalta parte, este foarte interesant faptul cei care luau lectii de muzica si-au imbunatatit de-a lungul anului abilitatile de memorare pentru activitati care nu sunt corelate cu muzica, cum ar fi testele de citire si scriere, memorie verbala, vederea in spatiu, matematica si IQ mai mult decat cei care nu luau lectii de muzica. Descoperirea maturizarii rapide a componentei N250m la sunetele viorii la cei care au luat lectii de muzica este relevanta pentru imbunatatirea semnificativa la testul de memorie si sugereaza ca educatia muzicala are efecte asupra modului in care creierul este conectat pentru functia cognitiva generala in relatie cu memoria si atentia."
Dr. Fujioka a adaugat: „Cercetarile anterioare au aratat ca pregatirea muzicala este asociata cu imbunatatirea IQ-ului la copiii scolari. Munca noastra exploreaza modul in care educatia muzicala afecteaza modul in care se dezvolta creierul. Este clar ca muzica este buna pentru dezvoltarea cognitiva a copiilor si ca muzica ar trebui sa fie parte din curiculumul gradinitelor si al claselor primare.”
Urmatoarea faza a studiului va urmari beneficiile educatiei muzicale la adulti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu