joi, 29 martie 2012

miercuri, 28 martie 2012

Laptele de vaca - de magazin - de fabrica


Iata un articol interesant - partea a 2-a, menit sa rastoarne pareri pline de optimism nutritional.

Secretele murdare ale industriei de prelucrare alimentară
Articol scris de Sally Fallon
26 decembrie 2005
- partea 2 -

Acest articol se bazează pe o prezentare din luna martie 2002, făcută la Conferinţa anuală privind sănătatea consumatorilor din Canada. Acest articol a fost reactualizat şii s-au adăugat comentarii în luna martie 2011.

LAPTELE
Laptele este unul dintre alimentele cele mai perfecte din natură. Majoritar laptele nostru provine de la un animal sacru, vaca. Cu toate acestea, astăzi,  în sistemul industrial, vacile sunt ţinute captive în spaţii închise pentru întreaga lor viaţă, primesc hrană necorespunzătoare, cum ar fi soia, deşeuri de produse de panificaţie, turte din coji de citrice şi reziduurile de la producţia de etanol, alimente pe care vacile nu sunt menite să le mănânce. Mediul de detenţie şi hrana necorespunzătoare pentru animale îmbolnăveşte aceste vaci, astfel încât ele vor avea nevoie de antibiotice sau de alte medicamente. Vacile sunt hrănite pentru a da cantităţi imense de lapte, şi de asemenea li se administrează hormoni pentru a creşte producţia de lapte. Ele vor produce cantităţi mari de lapte apos cu doar jumătate din cantitatea de grăsime din lapte, comparativ cu laptele produs de vacile tradiţionale care pasc iarbă verde. Apoi, laptele obţinut este livrat fabricilor în scopul prelucrării acestuia.

În interiorul fabricilor, laptele este complet refăcut. După cum a descris Emily Green în publicaţia Los Angeles Times, 4 centrifugele separă laptele în grăsimi, proteine ​​şi diverse alte solide şi lichide. Odată separate, acestea sunt recombinate la niveluri specifice stabilite pentru lapte integral, lapte cu conţinut redus de grăsime şi lapte fără grăsime. Din laptele reconstituit, laptele integral de vacă va fi cel mai asemănător cu laptele original. Ceea ce rămâne se va folosi la unt, smântână, brânză, lapte praf şi la o serie de alte produse lactate. Industria produselor lactate promovează laptele cu conţinut redus de grăsimi şi laptele degresat, deoarece grăsimea din lapte  este mai profitabilă atunci când este utilizată la fabricarea îngheţatei. Atunci când se elimină grăsimea pentru a se produce laptele cu conţinut redus de grăsime, acesta este înlocuit cu lapte praf concentrat, care este obţinut prin uscarea prin pulverizare la temperatură ridicată.

Apoi, laptele este transportat cu cisternele (care nu sunt autovehicule frigorifere) la instalaţiile de îmbuteliere. Laptele este pasteurizat la
76oC timp de cincisprezece secunde, prin trecerea rapidă a acestuia peste plăci supraîncălzite din oţel inoxidabil. În cazul în care temperatura este 70oC (peste punctul de fierbere), se consideră că laptele este ultrapasteurizat. Acest lapte ultrapasteurizat va avea un gust distinct de lapte fiert, însă este stabil şi steril pentru a fi depozitat. Acesta poate fi vândut în secţiunea frigorifică a supermarketului, astfel încât consumatorul va crede că este în stare proaspătă, dar nu are nevoie să fie păstrat la rece. Lapte este, de asemenea, omogenizat printr-un tratament sub presiune, care va descompune globulele de grăsime din lapte, astfel încât laptele nu se va separa. Odată prelucrat, lapte va putea fi păstrat câteva săptămâni, nu doar cateva zile.

Prin prelucrare, laptele devine dificil de digerat, proteinele devenind
​​alergene. Animalele hrănite exclusiv cu lapte pasteurizat dezvolta deficienţe de nutrienţi şi după câteva generaţii5, devin infertile.

Din fericire, lapte proaspăt, obţinut de la vaci hrănite pe păşune, lapte care nu este pasteurizat, prelucrat sau omogenizat, devine disponibil pe scară tot mai largă. De fapt, cererea de lapte proaspăt se dezvoltă rapid.

În scopul obţinerii laptelui praf, lichidul este trecut forţat printr-un orificiu mic la presiune înaltă şi apoi suflat afară, în aer. Acest proces determină formarea a numeroşi nitraţi, iar colesterolul din laptele devine oxidat. Contrar părerii din popor, colesterolul nu este un duşman ci cel mai bun prieten; nu trebuie să vă faceţi griji cu privire la consumul de alimente care conţin colesterol, cu excepţia faptului că nu doriţi să consumaţi colesterol oxidat. Evidenţele existente indică faptul că colesterolul oxidat poate iniţia procesul de ateroscleroză6.

Laptele praf, se adaugă la sortimentele de lapte cu conţinut redus de grăsimi şi la produsele lactate pentru a le da consistenţă. Prin urmare, atunci când consumaţi lapte sau iaurt cu conţinut redus de grăsim, gândindu-vă că aceasta vă va ajuta să evitaţi bolile de inima, consumaţi de fapt
colesterol oxidat, care poate iniţia procesul bolilor de inimă.

REFERINŢE
4. Emily Green, Los Angeles Times, August 2, 2000, http://articles.latimes.com/2000/aug/02/food/fo-62752.
5. A Campaign for Real Milk, powerpoint presentation posted at realmilk.com [O campanie opentru laptele proaspăt, pezentare PowerPoint postată pe realmilk.com].
6. Kummerow FA. The relationship of oxidized lipids to coronary artery stenosis.
Atherosclerosis.[Legătura dintre lipidele oxidate şi stenoza arterei coronariene. Ateroscleroza] 2000 Mar;149(1):181-90.

luni, 26 martie 2012

Cerealele de la micul dejun - marile afaceri dulci


Iata un articol interesant, menit sa rastoarne pareri pline de optimism nutritional.

Secretele murdare ale industriei de prelucrare alimentară
Articol scris de Sally Fallon
26 decembrie 2005
- partea 1 -

Acest articol se bazează pe o prezentare din luna martie 2002, făcută la Conferinţa anuală privind sănătatea consumatorilor din Canada. Acest articol a fost reactualizat şii s-au adăugat comentarii în luna martie 2011.

OAMENII
ŞI-AU prELUCRAT DINTOTDEAUNA hrana, aceasta fiind o activitate specific umană. Ne gătim mâncarea, aceasta fiind un tip de prelucrare - alături de fermentare, măcinare, umectare sau deshidratare. Toate acestea reprezintă tipuri de prelucrare a produselor alimentare.

Prelucrarea tradiţională are două funcţii: 

1. de a face mai multe alimente digerabile 
2. de a conserva hrana pentru utilizare, atunci când produsele alimentare nu sunt disponibile cu uşurinţă. 
Ne referim astfel la alimentele procesate hrănitoare, durabile, incluzând: pastramă, cârnaţi sau demodatele budinci din carne sau drob de miel sau din oaie, precum şi produse din cereale, produse lactate, murături - totul, de la vin şi băuturi spirtoase, până la condimente lacto-fermentate. Fermierii şi micii producători – brutarii, producătorii de brânzeturi, producătorii de băuturi spirtoase, morarii şi aşa mai departe - prelucrează materiile prime în produse alimentare delicioase care îşi vor păstra astfel conţinutul lor nutritiv peste mai multe luni sau chiar ani, şi totodată îşi vor păstra profiturile de la fermă şi de la comunităţile agricole de care aparţin.

Din păcate, în timpurile moderne, prelucrarea locală artizanală a fost înlocuită cu fabricarea şi prelucrarea industrială, fapt care diminuează calitatea alimentelor, în loc să le facă mai hrănitoare şi mai digerabile. 

Prelucrarea industrială variază în funcţie de:
1. ingredientele folosite (zahăr, făină albă, uleiuri hidrogenate şi prelucrate, aditivi alimentari şi vitamine de sinteză), 
2. tratamentul termic
3. extrudarea boabelor.


CerealeLE pentru micul dejun

Să aruncăm o privire la prelucrarea implicată de micul dejun tipic american din cereale, lapte degresat si suc de portocale. Cerealele pentru micul dejun rece sunt produse printr-un proces numit extrudare. Boabele sunt amestecate cu apă, transformate într-o substanta tulbure, apoi introduse într-un aparat denumit extruder. Boabele sunt apoi forţate să iasă printr-o mic orificiu la temperatură şi presiune ridicată, transformându-se în fulgi mici sau bucăţele rotunde în forma literei „o”. Boabele individuale care trec prin extruder se expandează pentru a produce grâu, ovăz sau orez expandat. Aceste produse sunt apoi pulverizate cu un strat alcătuit din ulei şi zahăr care glazurează cerealele pentru ca la contactul cu laptele să rămână crocante.

În cartea sa „În luptă cu giganţii industriei alimentare”, biochimist Paul Stitt descrie procesul de extrudare, în decursul căreia boabele sunt tratate cu căldură şi presiune foarte mare, şi constată că prelucrarea distruge o mare parte din nutrienţii acestora: se denaturează acizii graşi, se distrug chiar vitaminele de sinteză care se adaugă la sfârşitul procesului. Acidul amino-lizin, un nutrient esenţial, este în special afectat de procesul de extrudare.

Chiar şi cerealele vândute în cutie în magazinele alimentare naturiste, sunt fabricate folosind procedeul de extrudare. Ele se obţin cu acelaşi tip de maşini şi majoritatea în aceleaşi fabrici. Singurele "progrese" înregistrate la extrudare sunt cele cu cost redus, indiferent de modul în care procesul modifică conţinutul nutritiv al produsului.

Cu atât de multe milioane de cutii de cereale vândute în fiecare an, ar fi de aşteptat să se vadă studii publicate care să arate efectele acestor cereale pentru animale şi la om. Dar, cerealele pentru micul dejun constituie o industrie de multe miliarde de dolari, care a creat averi uriaşe pentru câţiva oameni. O cutie de cereale care conţine o cantitate infimă de cereale se vinde cu 4 sau 5 dolari într-un magazin alimentar - nu există, probabil, nici un alt produs de pe pământ cu o marjă de profit atât de mare. Aceste profituri au acoperit plăţile pentru promovare şi sponsorizările în presa mediatică, care au păstrat în mod eficient activităţile de cercetare cu privire la boabele extrudate departe de literatura de specialitate şi i-a convins pe funcţionarii de stat că nu există vreo diferenţă între un bob de grâu natural şi o cereală care a fost modificată prin procesul de extrudare.



EXPERIMENTELE PE ŞOBOLANI
Cercetările nepublicate indică faptul că procesul de extrudare transformă proteinele din boabe în neurotoxine
Stitt descrie un experiment, realizat în 1942 de către o companie de cereale, ale cărui documente sunt ţinute închise în dosarele companiei, în care 4 grupuri de şobolani au fost ţinuţi sub dietă1. Un grup a primit cereale simple integrale de grâu, apă, precum şi vitamine şi minerale de sinteză. Al doilea grup a primit cereale expandate (cereale extrudate), apă şi aceeaşi soluţie de nutrienţi. Celui de-al treilea grup i s-a dat apă şi zahăr alb. Al patrulea grup a primit doar apă şi substanţe nutritive sintetice. Şobolanii care au primit cereale simple integrale de grâu au trăit mai mult de un an cu această dietă. Şobolanii care nu au primit doar apă şi vitamine au trăit aproximativ două luni. Animalele supuse unei diete bazate pe zahăr alb şi apă au trăit circa o lună. Studiul a arătat că şobolanii cărora li s-au dat vitamine, apă şi atâtea cereale expandate câte şi-au dorit, au murit în două săptămâni, chiar înainte de şobolanii care nu au primit nimic de mâncare. Aceste rezultate sugerează că a fost ceva foarte toxic chiar în grâul expandat! Proteinele sunt foarte asemănătoare cu anumite toxine în structura moleculară, şi presiunea procesului de expandare poate produce schimbări chimice care transformă o cereală nutritivă într-o substanţă otrăvitoare.

Un alt experiment inedit a fost efectuat în anul 1960. Cercetătorilor de la Universitatea Michigan din Ann Arbor li s-au dat 18 şobolani de laborator. Aceştia au fost împărţiţi în 3 grupuri: un grup a primit fulgi de porumb şi apă, un al doilea grup a primit cutia de carton în care au fost livraţi fulgii de porumb şi apă; grupul de control a primit mâncare pentru şobolani şi apă. Şobolanii din grupul de control au rămas în stare bună de sănătate pe parcursul experimentului. Şobolani care au mâncat ambalajul au devenit letargici şi în cele din urmă au murit de malnutriţie. Şobolanii cărora li s-au dat fulgi de porumb şi apă au murit înainte de şobolanii care au mâncat cutia! (Primul şobolan care a mâncat cutia a murit în ziua în care a murit ultimul şobolan care a mâncat fulgi de porumb.) În plus, înainte de a muri, şobolanii care au mâncat fulgi de porumb au dezvoltat un comportament aberant, s-au bătut ântre ei, s-au muşcat reciproc şi în cele din urmă au intrat în convulsii. Autopsia a relevat disfuncţii ale pancreasului, ficatului şi rinichilor, precum şi degenerarea nervilor coloanei vertebrale, toate indicând semnele şocului insulinic2. Concluzia surprinzătoare a acestui studiu a fost că exista mai multă hrană în cutia-ambalaj decât în
​​fulgii de porumb. Acest experiment a fost conceput ca o glumă, dar rezultatele au fost departe de a fi amuzante.

În prezent majoritatea americanilor mănâncă cereale la cutie. Deoarece acestea sunt îmbogăţite cu nutrienţi sintetici, USDA
[Departamentul pentru Agricultură al S.U.A.] poate pretinde că acestea sunt la fel de sănătoase ca şi cerealele din care sunt făcute. Multe dintre aceste cereale conţin cel puţin 50 la sută din calorii sub formă de zahăr. Cele vândute în magazinele alimentare naturiste pot fi făcute din cereale integrale şi mai puţini îndulcitori. Cu toate acestea, respectivele cereale integrale extrudate sunt, probabil, mult mai periculoase decat omoloagele lor din cereale rafinate vândute în supermarket-uri, deoarece acestea au un conţinut mai ridicat de proteine, şi tocmai proteinele din aceste cereale devin toxice prin acest tip de prelucrare.

PROCEDEUL de EXTRUDARE
Când se prelucrează cerealele în extruder, se alterează structura proteinelor. Zeina, care cuprinde majoritatea proteinelor ​​din porumb, este localizată în organitele sferice numite organisme proteinice. Literatura de specialitate nu conţine niciun studiu privind cerealele extrudate, care să investigheze modificările din organismul proteinic, formarea sau eliberarea de alfa-zeine încapsulate ca urmare a procedeului de extrudare3. Cercetătorii au descoperit că în timpul extrudării, organismele proteinice ​​sunt complet distruse şi alfa –zeinele sunt dispersate. Rezultatele sugerează că zeinele din fulgii de porumb nu se limitează la organismele proteinice ​​rigide, ci pot interacţiona între ele sau cu alte componente ale sistemului, formând compuşi noi, care sunt străini faţă de corpul uman. Procesul de extrudare descompune organitele şi dispersează proteinele, care devin apoi toxice. Atunci când proteinele sunt perturbate în acest mod, sistemul nervos poate fi afectat negativ, aşa cum indică experimentul cu fulgii de porumb.

Terciul de ovăz tradiţional
Există o singură modalitate de a scoate din afaceri aceste companii, respectiv prin a nu le consuma alimentele. Deci, ce aveţi de gând să serviţi pentru micul dejun în loc de Cereale integrale de firma  sau de fulgi de porumb? 
În ceea ce priveşte cerealele, terciurile de modă veche realizate din cereale neextrudate constituie o hrană excelentă la un preţ economic. Cereale, cum ar fi ovăzul, ar trebui să fie tăiate sau întinse bine şi apoi înmuiate peste noapte la cald  într-un mediu cald, acid, pentru a neutraliza mulţii anti-nutrienţi care se găsesc întîmplător în mod natural în cereale, cum ar fi taninuri iritanţi, inhibitori de enzime care blochează digestia şi acid fitic care blochează mineralele. Acest tratament poate, de asemenea, distruge uşor proteinele ​​complexe din cereale. Înmuiaţi câteva boabe de cereale în apă caldă, adăugând o lingură de substanţă acidă, cum ar fi suc de lămâie sau oţet. În dimineaţa următoare, cerealele se vor putea găti în doar câteva minute. Este cel mai bine să mîncaţi terci de cereale cu apa, ceai sau lapte de cereale, cum făceau bunicii noştri. Fără vitaminele liposolubile A, D şi K2, nu puteţi absorbi mineralele din alimente. 
Bibliografie:
1. Paul A. Stitt, Fighting the Food Giants[Luptând cu giganţii din alimentaţia publică], Manitowoc, WI: Natural Press, 1993.
2. Personal communication [Comunicarea personală], Loren Zanier.
3.
Cereal Chemistry[Chimia cerealelor], American Association of Cereal Chemists, Mar/Apr 1998 V 75 (2) paragrafele 217-221.

duminică, 25 martie 2012

Homeschooling - Educatia acasa - Avantaje




Homeschooling - scoala acasa, educatia acasa, este acea forma de invatamant in care parintii isi invata copiii, ajutati mai mult sau mai putin de o scoala la care se inscriu, "la distanta". Respectiv dupa inscriere, scolile de homeschooling furzineaza materiale si curicule pe care parintii le folosesc.



Tipuri de homeshooling:
1. on line (copilul are acces on line la scoala, are profesori in direct, orar fix) - este exact ca si scoala obligatorie centralizata de stat, dar copilul este protejat in mediul familial
2. scoala de homeshooling cu curicula fixa, rigida
3. scoala de homeshooling cu curicula flexibila, in care se pot alege materii in plus, se pot schimba materii

Avantajele homeschooling -ului:
  • invatarea este 1 la 1, un educator la un copil, respectiv in familiile cu mai multi copii, este un educator la mai multi copii
  • atentie sporita in procesul de invatare, care se desfasoarea intr-o atmosfera armonioasa, linistita
  • contrentrare si focalizare facila pentru copil
  • copilul stabileste ritmul propriu de invatare
  • copilul invata sa caute mai mutle surse de informare, nu depinde doar de profesor
  • copiii deprind usor si rapid capcitatea de a fi propri judecatori ai lucrului pe care il fac
  • copiii invata pentru ei, nu pentru exterior (teama de profesori, note, lucrari de control,sisteme de recompensa)
  • timp mai mult petrecut impreuna in familie
  • timp mai mult petrecut afara, in aer liber, in natura
  • vizite practice mai dese, corelate cu interesele copilului
  • se poate completa curicula cu materii noi care il atrag pe copil
  • copilul poate studia mai mult timp ceea ce il intereseaza
  • nu se face nimic degeaba
  • se deprind multe abilitati manuale, copilul participand la viata gospodareasca a familiei
 Avantajele homschooling-ului pentru parinti:
  • parintele urmareste si coordoneaza educatia copilului fiind implicat direct in predare
  • parintele poate identifica usor aptitudinile copilului si deficientele lui, ajutand eficient
  • se evita influenta anturajului nepotrivit, scade adoptarea comportamentelor de risc (limbaj vulgar, consumul de droguri, tigari, alcool)
  • apropierea parinte - copil este mare, petrecand mult timp impreuna
  • timpul liber al copiilor si parintilor se organizeza mai usor (concedii cand doresc, vizite la muzee, spectacole cand aleg impreuna, nedepinzand de structura anului scolar)
  • pentru parintii care calatoresc, homeschooling-ul este solutia ideala, copiii nemaifiind dati la internate

miercuri, 21 martie 2012

Polenul recoltat de albine nu provoaca alergii



Exista doua tipuri de polen:
1. polenul purtat de vant (anemofil)
2. polenul recoltat de albine (entomofil)




Polenul purtat de vant provoaca uneori alergii copiilor si adultilor.

Polenul recoltat de albine, ales pe spranceana de harnicele albinute, doar cel mai bun pentru consumul lor (este hrana albinutelor), nu provoaca alergii. Practic, albinele nu fertilizeaza florile care nu produc polen bun pentru ele si atunci florile au gasit o solutie, se folosesc de vant pentru a fi polenizate.

Polenul recoltat de albine este mai greu, contine printre multe altele vitamina E si seleniu, cu care se trateaza alergiile. 

Polenul consumat in stare cruda (congelat imediat dupa recoltare) poate scadea reactiile alergenice cu pana la 40%!


duminică, 18 martie 2012

Zaharul

De ce se produce zaharul?
De ce zaharul a ajuns in toate alimentele din magazine: de la patiserie (paine, cornuri, biscuiti) la mustar si in toate conservele?
Te-ai gandit ca viata fara zahar este posibila?

Cea mai folosia glucida a prezentului este zaharul!

Ce contine zaharul? 100% zaharoză.

Boli legate direct de consumul de zahar:
hiperaciditate
hipertrigliceridemia,
oboseala,
diabet,
ingrasare si obezitate,
dereglaje intestinale (constipaţie, uneori diaree, tranzit intestinal greoi),
osteoporoza,
scăderea voinţei,
scaderea memoriei,
impotenţa,
afecţiunile dentare,
nevrozele,
ameteli.

Zaharul este utilizat in Europa de peste o suta de ani devenind aliment de baza dupa Primul Razboi Mondial.
Din radacina sfeclei de zahar, care contine 17.5% zaharoza, sau din trestie de zahar, se obtine prin procese tehnologice zahar cristalizat, prin eliminarea tuturor subtanţelor organice străine, mai ales a betainei (substanţă azotată benefică omului) dar şi al a altor substanţe (aminoacizi, celuloză, pectine, săruri minerale, enzime, rafinoză, etc). Prin această prelucrare, se pierd mai mult de 30 de elemente chimice şi mai bine de 10 structuri moleculare esenţiale pentru organismul uman.  În forma tehnologică  finală, zahărul alb, fie că este tos sau pudră, contine doar zaharoză.
In fiecare planta aceste elemente vitale sunt prezente in cantitati suficiente pentru a ajuta la metabolizarea (asimilarea) formelor de zaharuri prezente intr-o planta. Lipsa acestor enzime determina insuficienta asimilare a zaharurilor. Asa se formeaza acid piruvic si alte substante anormale din grupa zaharurilor. Acidul piruvic nu se elimina total ci se acumuleaza la nivelul creierului si al sistemului nervos, iar zaharurile anormale ajung in celulele rosii din sange. Acesti metaboliti toxici deranjeaza procesul de respiratie al celulelor, astfel ca acestea nu reusesc sa obtina suficient oxigen pentru a functiona normal si mor. Asa apar bolile degenerative.
Zaharul ofera celule goale, fara paleta de enzime, minerale si vitamine naturale organice care s-au pierdut in procesul de rafinare a zaharului. Mai mult, consumul zaharului este mai rau decat daca nu s-ar consuma nimic, pentru ca goleste corpul de aceste enzime, vitamine si minerale care sunt cheia metabolizarii zaharurilor, dar sunt necesare si in procesele de eliminare a componentilor toxici paraziti.
Dorind echilibrul substantelor, organismul "forteaza" pastrarea acestui echilibru prin consumarea rezervelor normale de enzime, vitamine si minerale organice, prezente in corp (de exemplu calciu este luat din oase si se poate ajunge la decalcifieri osoase etc.).
Zaharul alb afecteaza fiecare organ din corp. 
La inceput, zaharul este depozitat in ficat sub forma glicogenului, apoi ficatul se umfla ca un balon. Cand ficatul este plin pana la refuz, surplusul de glicogen se intoarce in sange sub forma de acizi grasi care ajung in fiecare zona a corpului si se depun in cele mai inactive parti: abdomen, solduri, piept. Cand si aceste zone sunt pline, acizii grasi se depoziteaza in zonele active ale corpului: inima si rinichi, care incep sa-si reduca din activitate. Intregul organism ajunge sa sufere intens: creste tensiunea arteriala, este afectata activitatea sistemului nervos parasimpatic - organele care sunt guvernate de acesta (cum este creierul mic) devin inactive sau paralizate.
Sistemul circulator si cel limfatic au de suferit, iar calitatea celulelor rosii scade. Apare o abundenta anormala de celule albe iar procesul de anabolizare, de creare a celulelor, scade.
Puterea de imunizare (lupta impotriva factorilor agresivi) si de toleranta a corpului se reduce dramatic, astfel ca cele mai normale situatii (frig, canicula, microbi, tantari) provoaca stari grave.
Zaharul alb excesiv are un efect devastator asupra creierului. Secretul unei functionari optime a creierului este acidul glutamic, o componenta vitala prezenta in foarte multe vegetale. Vitaminele din grupa B ajuta la divizarea acestui acid in componente complementare (antagonice) care asigura functia de control a activitatii creierului. Vitaminele B sunt fabricate si de bacteriile simbiotice aflate in intestine. Cand apare zaharul rafinat, aceste bacterii mor, astfel ca "fabrica" interna de vitamine B produce mult mai putin decat ar fi necesar corpului.
In raport cu mărimea cantităţii de zahăr, urmează reacţia adversă, de recul: după fiecare metabolizare a zahărului, consumul din rezervele organismului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă. În acest moment, glandele pancreatice sunt intens stimulate, deci secretă prea multă insulină, ceea ce duce, implicit, la o reducere a zahărului din sînge sub nivelul mediu admis, de unde şi instalarea stării de oboseală accentuată. 

Cercetari pe tema efectelor zaharului asupra organismului:
***In 1958, revista Time a aratat ca un biochimist de la Universitatea Harvard, impreuna cu asistentii sai, au realizat timp de 10 ani experimente cu soareci, sponsorizate de Sugar Research Foundation cu suma de 57.000 USD. Scopul era de a gasi explicatia aparitiei cariilor dentare datorate consumului de zahar, si a modalitatilor de prevenire.
Au fost necesari 10 ani pentru a descoperi ca nu exista nici-o metoda de a preveni cariile dentare, daca se consuma zahar. Cand echipa de cercetatori si-a prezentat concluziile in revista "Dental Association Journal", sponsorizarea a incetat. Sugar Research Foundation si-a retras ajutorul financiar.
***Sir Frederick Banting, co-descoperitorul insulinei (de fapt, insulina a fost descoperita de Nicolae Paulescu - nota AIM) arata in 1929 ca diabetul era foarte raspandit printre proprietarii plantatiilor de zahar din Panama, mari consumatori de zahar rafinat. In schimb, muncitorii de pe plantatii, care nu-si permiteau decat sa mestece trestia de zahar, nu sufereau de diabet.
***In anii 1930, dr. Weston Price, dentist din Cleveland, Ohio, si-a inceput cercetarile calatorind in toata lumea, din tinuturile eschimosilor, pana in marile sudului, din Africa pana in Noua Zeelanda. Volumul sau, "Nutritia si degenerarea fizica: o comparatie a obiceiurilor alimentare primitive si moderne si efectele lor", ilustrata cu sute de fotografii, a fost publicata in 1939. Concluzia devastatoare la care a ajuns dr. Price era una simpla: oamenii care traiesc in conditii asa-numite "primitive" aveau dentitie sanatoasa si o stare generala buna. Ei se hraneau cu alimente naturale, nerafinate, care proveneau din habitatul lor local. De indata ce incepea importul de alimente "moderne", rafinate (ca rezultat al contactului cu "civilizatia"), se observa degenerarea fizica care avansa pe parcursul unei singure generatii.

Bibliografie:

miercuri, 14 martie 2012

Polenul crud si bun

"Albinele au nevoie de flori ca sa traiasca si florile au nevoie de albine ca sa rodeasca"
Gaston Bonier
"Daca ar disparea albina de pe suprafata globului, omul ar mai avea doar patru ani de trait"
Albert Einstein

Polenul contine:
22 de aminoacizi, 
18 vitamine (amintim de complexul de vitamine B:  B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9 - acidul folic, B12, vit A, provitamina A, vitamina C, D, E, F, H, K, PP si rutina sau vitamina P etc.)
25 de minerale, 
11 enzime si coenzime, 
14 acizi grasi (printre care acizii grasi polinesaturati Omega 3 si Omega 6),
11 carbohidrati, 
lecitina 15%
lactofermenti, 
fitosterol, 
bioflavonoide, 
antioxidanti, 
antibiotice naturale, 
factori de crestere 
fibre (atat solubile, cat si nesolubile) 
multi alti factori activi, specifici fiecarui tip de polen in parte.

Curiozitate: polenul conţine de 20 de ori mai multa vitamina A decât morcovul, şi de asemenea

Cum se administreaza polenul?
Se recomanda sa fie servit dimineata, dar se poate lua si de mai multe ori pe zi
Adulti: 3 lingurite pe zi
Copii: 2 lingurite pe zi
Copii sub 1 an: 1/2 lingurite pe zi
Se poate luna polen toata viata zilnic, nu are efecte adverse.
Polenul se serveste dizolvat (in apa, suc de lamaie sau sucuri de fructe sau de legume). Cand se serveste simplu sau amestecat cu miere, mai ales polenul uscat, nu este absorbit complet si se elimina o buna parte din el.

Ce rol are polenul in mentinerea sanatatii si tratarea bolilor?
Foarte importanta este prezenta in polen a rutinei, numita si rutozid sau vitamina P. Un gram de polen conţine suficientă rutină pentru a asigura prevenirea hemoragiilor la nivelul creierului, inimii sau retinei. Ea are rol de trofic al peretelui vascular si antiagregant plachetar. Astfel, polenul este util persoanelor cu afectiuni cardio-vasculare, inclusiv accidente vasculare cerebrale, infarcte miocardice acute sau cronice, arteriopatii cronice obstructive, afectiuni diverse ale vaselor mici, cat si ale sistemului venos, cu risc de tromboze

Vitamina E reduce parţial afecţiunile provocate de dioxidul de carbon şi de sulf, gaze atât de periculoase pentru cei care traiesc in orase. Prin bogatia sa in proteine si vitamine, polenul este si un excelent trofic hepatic. Toate mineralele din corpul omenesc sunt prezente si in polen; intre ele sunt de mentionat fierul, calciul, zincul, magneziul, seleniul, fosforul. Polenul reprezinta cea mai bogata sursa cunoscuta de seleniu. El esential pentru eliminarea metalelor grele si in general, pentru detoxifierea organismului. Totodata, seleniul este important in controlarea conditiilor inflamatorii. Polenul mai este bogat in zinc, nichel si magneziu. Sodiul si potasiul se gasesc intr-un raport optim, important fiind si continutul de calciu, fosfor, fier, iod, cupru, sulf, clor, molibden, brom, siliciu si titan. 

Polenul contine si acizi grasi, mai ales acizi nesaturaţi – omega-3, omega-6. - care joacă un rol important în prevenirea arterosclerozei. Bioflavoinoidele, pe langa faptul ca ii dau polenului culoarea si gustul minunat, ele sunt recunoscute ca fiind anticancerigene. Lactofermentii prezenti doar in polenul crud ajuta la regenerarea florei intestinale , protejeaza intestinele contra bacteriilor patogene, carora le inhiba dezvoltarea, scade absorbtia de colesterol din intestine si ofera protectie contra cancerelor hormonodependente (cancer de san, cancer de prostate. Fitosterolul, care reprezinta un puternic antioxidant si joaca un rol important in echilibrarea dinamicii colesterolului, se numara printre nenumaratii factori ce se gasesc in polenul crud, dar se pierd prin uscarea lui.

Polenul mai contine enzime si pro-enzime, numeroaseoase microelemente, multa lecitină şi în special acizi nucleici.
 
Fermenti, hormoni, vitamine, flavonoizi necesari organismului pentru mărirea puterii de rezistenţă le gasim pe toate in acest miracol al naturii numit polen. Polenul este un stimulent al tuturor functiilor vitale ale organismului, este un excelent tonic, energizant, vitaminizant si mineralizant care combate si cele mai rebele stari de oboseala si de slabiciune, inlaturand surmenajul fizic si intelectual. Prin continutul de proteine de calitate, aminoacizi esentiali, fier si vitamina B12, polenul le este indicat si persoanelor cu anemie sau astenie, mai ales daca este asociat si cu laptisor de matca. Prin consumul de polen crud se poate combate stresul, inlatura nervozitatea si iritabilitatea, depresiile nervoase, neurastenia. Consumul constant de polen crud reda optimismul, calmeaza si este recomandat in caz de insomnii

Prin urmare, ne dam seama ca polenul imbunatateste activitatea creierului, fiind foarte util pentru persoanele care desfasoara munca intelectuala, deoarece le creste capacitatea de lucru si scade fenomenele de oboseala. Se poate administra si in oboseala cronica (chiar si pentru reducerea nedoritelor cearcane), la persoanele debilitate, copii hipotrofici, subponderali sau la cei cu retard din nastere.

Cura cu polen este recomandata deci copiilor bolnaviciosi, rahitici sau cu tulburari de crestere, conducand la o ameliorare rapida si semnificativa a starii lor. 

Polenul:
este febrifug
este antiseptic
este vermifug
este depurativ
este diuretic
este emolient
previne si ajuta in tratarea osteoporozei  (flavonoidele din polen contribuie la diminuarea pierderii de calciu din oase)
intretine tesutul osos (prin continutul de calciu si vitamina D)
regleaza colesterolul,
combate in mod eficient ateroscleroza, 
regleaza ritmul cardiac, 
calmeaza ametelile, palpitatiile si angina pectorala, 
fortifica reteaua capilara 
este eficient in flebite si impotriva varicelor. 
este recomandat in caz de hemoragii si fragilitate capilara. 
are un efect exceptional asupra ficatului, fiind practic de nelipsit in tratamentul oricarei afectiuni hepatice, inclusiv in hepatitele virale cronice (alaturi de pastura, laptisor de matca si propolis).
regenereaza flora intestinala din tractul digestiv (prin continutul de lactobacili)

Este un reglator perfect al functiilor digestive si intestinale, vindecand atat constipatiile, cat si anumite tipuri de diaree persistente, enterite, enterocolite, colibaciloze si diverse infectii intestinale si, in particular, pentru tratamentul bolii Crohn si a colitelor ulceroase. 

Polenul este recomandat in cazul diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, precum raceli, gripa, bronsite, tuse, amigdalite,etc.

Dizolva calculii biliari, prezinta o actiune eficienta impotriva reumatismului si gutei. In plus, prezinta o eficienta sporita in preventia degenerarii oculare la persoanele in varsta si impotriva cataractei, a afectiunilor de prostata si a cancerului de san.

Unele persoane se tem de incarcatura polenului in hormoni masculini. Aceasta idee invechita a pornit de la faptul ca polenul reprezinta celula sexuala masculina a plantei, dar cercetarile biochimice asupra plantelor au infirmat aceasta idee. De fapt, prin complexitatea si prin efectele sale nutritive profunde, stimularea este mai mult functionala decat hormonala. Prin urmare, nu trebuie sa ne temem a folosi polenul indiferent de varsta sau sex. Pentru barbati, este foarte important efectul asupra prostatei. Foarte multe studii au dovedit eficienta lui in tratarea atat a adenoamelor de prostata, cat si a cancerelor de prostata. 

La barbatii sanatosi, care il consuma in mod curent, polenul intretine buna functionare a prostatei, prevenind hipertrofierea si imbolnavirea acesteia.Totodata, polenul ajuta la intretinerea potentei si la recuperarea functiei reproducatoare masculine, fiind util in infertilitatea masculina. El este un important afrodiziac care reda virilitatea imbunatatind viata sexuala in ansamblu. Sunt multe efecte care concura la aceste rezultate, incepand cu eliminarea stresului, cresterea vitalitatii, cresterea libidoului, imbunatatirea calitatii spermei, eliminarea dificultatilor produse de afectiunile prostatei, etc. Polenul actioneaza benefic asupra tuturor factorilor care influenteaza viata sexuala, conducand la ameliorarea si sustinerea ei la un nivel de invidiat, pana la varste inaintate si chiar posibilitatea de a avea copii la varste la care alti barbati au intrat in andropauza. Se foloseste insa si la femeile cu infertilitate, deoarece hraneste bine toate tesuturile reproducatoare si in plus, regleaza ciclul menstrual.

Un organism care are orice carenta de micronutrienti si-o poate compensa cu succes din polen. 

Chiar si diabeticii pot lua polen, desi acesta contine si glucide (in medie 20-30%). S-a demonstrat ca administrarea a 2-3 lingurite de polen pe zi, la diabetici, ajuta la obtinerea si intretinerea unui nivel glucidic mai bun, la reglarea tuturor functiilor corpului si obtinerea unei stari generale de bine.
 
La administrarea de durata a polenului crud si laptisorului de matca s-a mai observat cum se normalizeaza, pas cu pas, aspecte care nu erau in prim-planul atentiei de la inceput. De exemplu, parul de pe cap s-a indesit si si-a recapatat vigoarea. Parul de pe corp, la femei, a crescut mai putin si mai rar, iar la barbati s-a fortifiat, in cazurile in care era necesar.

Datorita efectelor sinergetice ale diferitilor factori antioxidanti si de eliminare a elementelor toxice din organism, polenul ajuta la purificarea si intarirea organismului pornind de la asigurarea unui metabolism celular sanatos

Stimularea metabolismului conduce la o mai eficienta ardere a caloriilor. Este util atat pentru combaterea anorexiei si refacerea apetitului, cat si pentru refacerea echilibrului chimic care poate fi vinovat de cresterea anormala in greutate. 

Polenul stimuleaza sistemul imunitar ajutandu-ne sa ne aparam mai eficient importriva diferitilor virusi, microbi si fungi. 

Polenul previne cancerul si este un important adjuvant in tratarea acestuia, inclusiv in combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si ale iradierilor. In privinta pacientilor cu tumori, polenul in combinatie cu propolis, laptisor de matca si zeolit aduce suportul nutritiv de micronutrienti asa de necesari intr-o boala atat de grea. La acesti pacienti, in special la cei care urmeaza chimioterapie, aceasta combinatia sustine ficatul greu incercat, moduleaza raspunsul imun si aduce un plus de energie.

Bibliografie:
http://www.casabio.ro/sanatatea/article/20 

marți, 13 martie 2012

Barbatii cer iertare femeilor

Sau ar putea fi numit acest film, simplu, "multumesc"... un multumesc masculin, profund.
Totul este iubire, totul curge cand este lasat sa curga.

sâmbătă, 3 martie 2012

Pentru cine crestem copiii?

Pentru cine crestem copiii pe care i-am adus pe lume? De ce am adus copiii pe lume? 

Cateva false idealuri:

Pentru a merge la scoala...
Ce fac la scoala? Sunt invatati ce "trebuie", ce "este bine", ce "este corect" si sunt pedepsiti daca nu se supun. Practic 5 -6 ore pe zi copiii sunt obligati sa faca exact ce li se spune, cu pauze de 10 minute la fiecare 50 de minute. Apoi ei merg acasa sa faca temele pentru scoala, inca 2-3 ore. Total 8 ore pe zi.
Pentru ca sa se uite la desene animate...
O mamica spunea ca daca nu ii ofera copilul ei desenele animate la moda, copilul nu se va descurca in societatea copiilor de varsta lui, necunoscand personajele din desenele animate la moda. 
Sa se uite la TV?
Recent am auzit un copil in curte speriat tare de stirile de la TV - nu mai vroia sa stea singur afara de teama ca ar putea aparea un caine, si el tocmai vazuse la stiri un caine care muscase un om, iar omul murise.
Pentru aparente
Ne infatisam in fata copilului cum am dori sa fim, ii spunem tot felul de povestioare placute lui, ca sa nu il suparam, ca sa il putem dirija dupa nevoile de moment.
Pentru a implini idealurile parintilor
Fara sa isi dea seama, fiecar parinte spera in adancul lui ca visele lui vor fi implinie de copil, ca el va face tot ce el nu a reusit. 
Pentru societate
Parintii doresc copilului sa aiba cand va creste mare un serviciu "bun" sa aiba un salariu "bun", sa aiba tot ce parintii "nu au".

Cat se mai joaca copilul introdus in sistem? 
Cat se mai joaca in aer liber, liber de restrictii, liber sa isi murdareasca hainele, sa alerge, sa sara, sa se catere? Unde au disparut aceste bucurii simple?

Este bine si cu nota 7? Poate fi bine si cu nota 6? Ce inseamna notele de fapt?

Copilul a venit pe lumea aceasta sa isi traiasca viata, sa iubeasca, sa fie fericit!

Cati parinti doresc simplu ca sa fie copiii fericiti? 
Cati parinti ati auzit oftand: "ah, copilul meu a fost trist azi", sau "o, copilul meu nu este fericit, nu stiu ce s-a intamplat".


Cum ar fi daca parintele ar fi prietenul - fratele copilului?
Cum ar fi daca increderea reciproca copil - parinte nu s-ar baza pe control ci chiar pe prietenie reala si iubire neconditionata?

In incheiere doua proverbe:
 "Cei mai severi judecatori sunt copiii nostri."
 "Nu e satisfactie mai mare ca aceea de a invata si o cauza mai onorabila ca aceea de a-ti invata copiii."


joi, 1 martie 2012

Crez


Sunt o pasare ce zboara
Cu aripi de vis si dor
Catre blanda primavara
Si spre vesnicul izvor.
Voi zbura mereu spre soare,
Voi invinge si furtuni
Si in clipa ce va doare
Voi zbura peste genuni.
 

Sunt rug si flacara nestinsa
Si ard, renasc ca Phoenix iar,
Iar inima mereu aprinsa
E-un pumn de stele, lut si jar.
Aprind in mine mii de inimi
Ma darui voua, suflet cald,
Ma darui soarelui, luminii
Zburand mereu spre mai inalt.

Aprind in mine mii de inimi,

Ma darui voua suflet cald,
Ma darui soarelui, luminii
Zburand mereu spre mai inalt.

Sunt rug si flacara nestinsa

Si ard, renasc ca Phoenix iar,
Iar inima mereu aprinsa
E-un pumn de stele, lut si jar.