Laptele de vaca - de magazin - de fabrica

Iata un articol interesant - partea a 2-a, menit sa rastoarne pareri pline de optimism nutritional.

Secretele murdare ale industriei de prelucrare alimentară
Articol scris de Sally Fallon
26 decembrie 2005

- partea 2 -

Acest articol se bazează pe o prezentare din luna martie 2002, făcută la Conferinţa anuală privind sănătatea consumatorilor din Canada. Acest articol a fost reactualizat şii s-au adăugat comentarii în luna martie 2011.

LAPTELE

Laptele este unul dintre alimentele cele mai perfecte din natură. Majoritar laptele nostru provine de la un animal sacru, vaca. Cu toate acestea, astăzi,  în sistemul industrial, vacile sunt ţinute captive în spaţii închise pentru întreaga lor viaţă, primesc hrană necorespunzătoare, cum ar fi soia, deşeuri de produse de panificaţie, turte din coji de citrice şi reziduurile de la producţia de etanol, alimente pe care vacile nu sunt menite să le mănânce. Mediul de detenţie şi hrana necorespunzătoare pentru animale îmbolnăveşte aceste vaci, astfel încât ele vor avea nevoie de antibiotice sau de alte medicamente. Vacile sunt hrănite pentru a da cantităţi imense de lapte, şi de asemenea li se administrează hormoni pentru a creşte producţia de lapte. Ele vor produce cantităţi mari de lapte apos cu doar jumătate din cantitatea de grăsime din lapte, comparativ cu laptele produs de vacile tradiţionale care pasc iarbă verde. Apoi, laptele obţinut este livrat fabricilor în scopul prelucrării acestuia.

În interiorul fabricilor, laptele este complet refăcut. După cum a descris Emily Green în publicaţia Los Angeles Times^{, 4} centrifugele separă laptele în grăsimi, proteine ​​şi diverse alte solide şi lichide. Odată separate, acestea sunt recombinate la niveluri specifice stabilite pentru lapte integral, lapte cu conţinut redus de grăsime şi lapte fără grăsime. Din laptele reconstituit, laptele integral de vacă va fi cel mai asemănător cu laptele original. Ceea ce rămâne se va folosi la unt, smântână, brânză, lapte praf şi la o serie de alte produse lactate. Industria produselor lactate promovează laptele cu conţinut redus de grăsimi şi laptele degresat, deoarece grăsimea din lapte  este mai profitabilă atunci când este utilizată la fabricarea îngheţatei. Atunci când se elimină grăsimea pentru a se produce laptele cu conţinut redus de grăsime, acesta este înlocuit cu lapte praf concentrat, care este obţinut prin uscarea prin pulverizare la temperatură ridicată.

Apoi, laptele este transportat cu cisternele (care nu sunt autovehicule frigorifere) la instalaţiile de îmbuteliere. Laptele este pasteurizat la 76^oC timp de cincisprezece secunde, prin trecerea rapidă a acestuia peste plăci supraîncălzite din oţel inoxidabil. În cazul în care temperatura este 70^oC (peste punctul de fierbere), se consideră că laptele este ultrapasteurizat. Acest lapte ultrapasteurizat va avea un gust distinct de lapte fiert, însă este stabil şi steril pentru a fi depozitat. Acesta poate fi vândut în secţiunea frigorifică a supermarketului, astfel încât consumatorul va crede că este în stare proaspătă, dar nu are nevoie să fie păstrat la rece. Lapte este, de asemenea, omogenizat printr-un tratament sub presiune, care va descompune globulele de grăsime din lapte, astfel încât laptele nu se va separa. Odată prelucrat, lapte va putea fi păstrat câteva săptămâni, nu doar cateva zile.

Prin prelucrare, laptele devine dificil de digerat, proteinele devenind ​​alergene. Animalele hrănite exclusiv cu lapte pasteurizat dezvolta deficienţe de nutrienţi şi după câteva generaţii⁵_, devin infertile.

Din fericire, lapte proaspăt, obţinut de la vaci hrănite pe păşune, lapte care nu este pasteurizat, prelucrat sau omogenizat, devine disponibil pe scară tot mai largă. De fapt, cererea de lapte proaspăt se dezvoltă rapid.

În scopul obţinerii laptelui praf, lichidul este trecut forţat printr-un orificiu mic la presiune înaltă şi apoi suflat afară, în aer. Acest proces determină formarea a numeroşi nitraţi, iar colesterolul din laptele devine oxidat. Contrar părerii din popor, colesterolul nu este un duşman ci cel mai bun prieten; nu trebuie să vă faceţi griji cu privire la consumul de alimente care conţin colesterol, cu excepţia faptului că nu doriţi să consumaţi colesterol oxidat. Evidenţele existente indică faptul că colesterolul oxidat poate iniţia procesul de ateroscleroză⁶.

Laptele praf, se adaugă la sortimentele de lapte cu conţinut redus de grăsimi şi la produsele lactate pentru a le da consistenţă. Prin urmare, atunci când consumaţi lapte sau iaurt cu conţinut redus de grăsim, gândindu-vă că aceasta vă va ajuta să evitaţi bolile de inima, consumaţi de fapt colesterol oxidat, care poate iniţia procesul bolilor de inimă.

REFERINŢE
4. Emily Green, Los Angeles Times, August 2, 2000, http://articles.latimes.com/2000/aug/02/food/fo-62752.
5. A Campaign for Real Milk, powerpoint presentation posted at realmilk.com [O campanie opentru laptele proaspăt, pezentare PowerPoint postată pe realmilk.com].
6. Kummerow FA. The relationship of oxidized lipids to coronary artery stenosis. Atherosclerosis.[Legătura dintre lipidele oxidate şi stenoza arterei coronariene. Ateroscleroza] 2000 Mar;149(1):181-90.