joi, 28 iunie 2012

Balsamul de rufe

Text de Loredana Pana

Prosoape catifelate, haine pufoase si materiale sintetice care nu se electrizeaza. Ce ar putea sa nu-ti placa? Poate iritatiile provocate pielii, hainele cu grad crescut de inflamabilitate sau poluarea mediului. Dincolo de reclamele cu jucarii de plus si copii fericiti exista si o parte intunecata a balsamurilor de rufe.

Parfumul toxic
Dupa folosirea unui detergent deja plin de chimicale ni s-a intiparit adanc in minte ca trebuie sa folosim neaparat si un balsam. Acesta e conceput astfel incat sa ramana cat mai mult in fibra textila, astfel ca absorbtia chimicalelor in piele e favorizata pe o perioada mai lunga de timp.
„Unele dintre ingredientele unui balsam pot actiona ca iritanti, iar altele, ca alergeni, in cazul persoanelor cu pielea sensibila. Cele mai periculoase ingrediente pentru piele sunt de departe parfumurile, mai cu seama cele obtinute prin sinteza”, spune Monica Agapie-Florea, medic dermatolog clinica Bioderm.
Lista neagra a chimicalelor
Pe lista cu ingredientele unui balsam obisnuit se regasesc surfactanti cationici, substante chimice iritante, toxice si alergene, benzisothiazolinon, parfum, benzil benzoat, citronellol, hexil innamal, butilfenil metilpropional, linalool, limonen, care poate fi natural doar daca se precizeaza ca provine din planta, insa in general se foloseste cel sinetic, fiind mult mai ieftin.
Dintre aceste ingrediente, nici unul nu este inofensiv, toate fiind de risc mediu. Exceptie face parfumul, cu un grad ridicat de risc, pentru ca include sute de chimicale nementionate pe eticheta. „Parfumurile sintetice sunt foarte intense la balsamurile conventionale. Prin mirosul puternic emanat, parfumurile sunt neurotoxice si se absorb in piele. Analizati lista de ingrediente a unui balsam si veti vedea ca, desi pe eticheta scrie «flori de iasomie», pe spate, cu litere marunte, veti realiza ca produsul nu a vazut niciodata vreun strop de iasomie”, explica Alice Gallovics, managerul magazinului on-line cu produse bio Elemental.
Haine inflamabile
Studii au aratat ca balsamurile fac hainele mult mai inflamabile. Surfactantii folositi in fabricarea balsamurilor raman in fibre, separandu-le printr-un proces asemanator modului in care se resping magnetii cu polii la fel. Vulnerabile in fata focului sunt in mod deosebit sunt tesaturile pufoase, din bumbac sau din lana. 
Otetul, alternativa eco la balsam
National Geographic’s Green Guide recomanda, ca alternativa la balsamul de rufe, adaugarea unui sfert de ceasca de otet alb amestecat cu cateva picaturi de uleiuri esentiale la ciclul de spalare. De asemenea, puteti introduce intre rufele din dulap un servet gros din hartie sau panza, pe care sa aplicati 8-10 picaturi de ulei esential.

vineri, 22 iunie 2012

Biscuiti cu banane - la cuptor

Ingrediente:
  • 4 banane coapte
  • 2 cani faina neagra / integrala
  • 2 cani musli cu fructe (sau fulgi de ovaz + porumb + fructe uscate)
  • un varf de cutit de sare
  • esenta de vanilie
  • 150 gr unt de cocos
  • 1 cana stafide hidratate si date in blender (ca indulcitor) sau daca preferati 1 cana zahar brut
  • optional 1 lingura de praf de roscove (karob)
  • 1 praf de copt

Preparare:
Se piseaza bananele cu furculita, se amesteca cu stafidele / zaharul brut si cu untul de cocos.
Se adauga faina, mulsi si sarea si praful de copt.
Se amesteca bine sa fie omogena compozitia.
Se pun portii mici pe tava cu hartie cerata (hartie pergament) si se dau la cuptorul incalzit circa 15min.
Compozitia este moale, de aceea nu se poate modela, dar arata foarte bine si asa puse cu lingurita pe tava. Lasati 3 cm intre biscuiti pe tava, sa poata sa aiba loc sa creasca.

Pofta buna!

marți, 19 iunie 2012

Laptele de mama poate combate virusul HIV




Laptele de mama poate combate virusul HIV, publica NEW SCIENTIST. Mamele seropozitive care au nascut copii si i-au alaptat,  au avut copii sanatosi in procent de 85%. Cei care se infecteaza totusi cu HIV se presupune ca iau virusul prin crapaturile pielii mamei le nivelul mamelonului, intrand astfel in contact cu sangele matern. Laptele matern poate anihila particulele virale HIV si celulele infectate cu HIV, blocand transmiterea lor de la mama la fat.

Cercetătorii de la universitatea din Carolina de Nord, SUA, au creat, pentru studiu, şoareci transgenici, care aveau măduva osoasă, ficatul şi glanda timus provenite de la om, toate aceste ţesuturi infectându-se cu HIV atunci când şoarecii primeau oral o doză de virus. Specialiştii au opbservat, însă, că atunci când şoarecii erau alăptaţi, nu avea loc transmiterea virusului de la mamele infectate la pui, deşi se ştie că virusul trece în laptele matern. Laptele de mamă, are, aşadar, capacitatea intrinsecă de a neutraliza virusul, au concluzionat cercetătorii.


Laptele matern poate distruge celulele maligne

Pe FOXnews s-a comunicat ca laptele matern contine un compus capabil sa omoare 40 de tipuri de celule canceroase. Acest compus a fost numit de oamenii de stiinta HAMLET (prescurtare a expresiei Human Alpha-lactalbumin Made Lethal to Tumor cells - alfa-lactalbumina umana letala pentru celulele tumorale). Substanta este cunoscuta de cativa ani dar nu fusese testata pe oameni. 
Suedia a facut deja primul test pe pacienti bolnavi de cancer. In cadrul studiului desfasurat la Universitatea Lund, din Suedia, pacienti care sufereau de cancer al vezicii urinare au fost tratati cu HAMLET si au excretat in urina celule canceroase moarte, in timp ce celulele sanatoase au ramas neafectate.Pasul urmator va fi testarea ei pe pacienti care sufera de cancer de piele si tumori cerebrale.

duminică, 10 iunie 2012

Spalati fructele si legumele

E vara si este minunat!
Pietele abunda de legume si fructe minunate, in Romania gasim inca produse bio.
Dar, exista si un dar, abunda magazinele si pietele de legume si fructe tratate, venite de la distante mari la noi in tara.
Recomandari:
- cititi etichetele de pe produse
- cumparati fructele de sezon
- alegeti produsele de la tarani sau din Romania sau din UE (unde legislatia este restrictiva cu privire la folosirea pesticidelor)
- alegeti fructele si legumele ecologice sau bio (risc minim de contaminare cu pesticide)
- spalati cu apa calda si cu putin otet sau bicarbonat fructele si legumele (o lingura de otet / litru de apa sau o lingurita de bicarbonat / litru de apa) - Pesticidele şi poluanţii de pe alimente nu se elimină doar prin simpla curăţare a acestora cu apă!

vineri, 8 iunie 2012

Cele cinci regrete - Bronnie Ware

A circulat pe internet acest mesaj, mi-a placut si il postez aici. De cate ori il recitesc ma regasesc in el...

"Lucrez de foarte multi ani in ingrijire paliativa. 
Multi dintre pacientii  mei erau dintre aceia care mai aveau foarte putin de trait si care se retrageau acasa sa moara. Am fost alaturi de ei in ultimele lor 3 pana la 12  saptamani din viata. 

Oamenii se schimba si se dezvolta foarte mult atunci cand se confrunta cu  propria moarte. Am invatat astfel sa nu subestimez capacitatea oamenilor de schimbare si dezvoltare chiar în conditiile in care isi asteapta sfarsitul. 

Cateva schimbari sunt insa fenomenale. 

Fiecare dintre cei pe care i-am asistat au experimentat o varietate de emotii, cum era de asteptat: negatii, frica, furie, remuscari, din nou negatii si, in final, acceptare. Fiecare pacient si-a gasit in final pacea si linistea interioara  inainte de a pleca definitiv. 

Cand au fost intrebati despre regretele pe care le au sau ce ar fi facut diferit in viata lor, raspunsurile au convers catre aceleasi teme: 

1. As vrea sa fi avut curajul sa traiesc viata asa cum mi-am dorit eu si nu viata pe care altii au asteptat-o de la mine.  
Acesta este unul dintre cele mai comune regrete. Cand oamenii realizeaza ca  viata lor este pe sfarsite, se uita in urma si descopera cate vise si dorinte personale raman neimplinite. Majoriatatea oamenilor nu au atins nici macar jumatate din visele si dorintele lor si vor pleca din aceasta viata stiind foarte bine ca a fost numai alegerea lor. 
Este foarte important sa incerci sa iti implinesti cateva dintre visele pe care le ai. Pentru ca in momentul in care iti vei pierde sanatatea va fi prea tarziu. Sanatatea aduce libertate si majoritatea realizeaza acest lucru doar atunci cand nu o mai au.  

2. As vrea sa nu fi muncit atat de mult. 
Acest regret vine de la fiecare barbat pe care l-am asistat. Barbatii pierd perioada copilariei alaturi de copii si in compania sotiei. Toti barbatii pe care i-am asistat au regretat enorm ca au petrecut majoritatea  timpului lor muncind. 
Femeile mentioneaza si ele acest regret, desi majoritatea, fiind din generatii  varstnice, nu erau pilonii principali de intretinere ai familiei. 
Simplificandu-ti viata si facand alegeri constiente este posibil sa realizezi ca nu ai nevoie de veniturile curente si de stilul de viata de care crezi ca esti dependent. Oferindu-ti mai mult spatiu in propria viata, vei deveni mai fericit si mai deschis catre noi oportunitati, unele care se vor potrivi mai bine cu noul stil de viata. 

3. As vrea sa fi avut curajul de a-mi exprim convingerile. 
Multi oameni isi reprima convingerile pentru a metine confortul cu ceilalti. In consecinta ei se multumesc cu o existenta cuminte, de mijloc, si nu devin ceea ce ar fi fost capabili sa devina. Multi dezvolta boli legate de amaraciunea si resentimentele pe care le traiesc. 
Nu putem controla reactiile celorlalti. Totusi, chiar daca oamenii vor reactiona diferit atunci cand ne vom exprima onest convingerile, relatia se va aseza pe un nivel corect si sanatos. Iar daca acest lucru nu se va intampla, cel putin veti elimina relatiile nesanatoase din viata voastra. In ambele cazuri sunteti castigatori. 

4. As vrea sa fi pastrat legaturile cu prietenii. 
De multe ori oameni nu realizeaza beneficiile pe care prieteniile adevarate si de lunga durata le au asupra lor decat atunci cand este prea tarziu. Multi dintre ei au devenit atat de prinsi in propriile vieti incat lasa "prieteniile de aur" sa adoarma cu anii. 
Sunt atat de multe regrete despre lipsa de timp si implicare pentru intretinerea prieteniilor. In ultimele clipe de viata toti simt lipsa prietenilor. 
Este deja comun ca toti cei care au o viata agitata si ocupata sa lasa prieteniile sa adoarma. Dar cand te confrunti cu finalul vietii, detaliile materiale ale vietii nu mai conteaza. Oamenii isi doresc sa isi lase in ordine situatiile financiare pe cat posibil. Dar nu bani sau statutul sunt ceea ce-i preocupa cu adevarat. Ei vor sa lase lucrurile in ordine pentru cei pe care ii iubesc cu adevarat. De multe ori insa ei sunt prea bolnavi ca sa mai indeplineasca si aceste ultime sarcini. 
In final totul se rezuma la dragoste si la relatii si este tot ce mai ramane in ultimele saptamani de viata. 

5. As vrea sa-mi fi permis sa fiu mai fericit! 
Surpinzator, acest regret este unul comun. 
Foarte multi nu realizeaza decat la sfarsit ca fericirea este o chestiune de alegere personala. 
Ei au ramas ancorati in tabieturi si obiceiuri invechite. Asa numitul "confort" al familiaritatii le-a inundat propriile emotii si viata materiala. 
Frica de schimbare i-a facut sa se prefaca fata de altii si fata de ei insisi ca sunt fericiti. Dar in sufletele lor si-ar fi dorit sa rada mai mult si sa isi traiasca viata cu adevarat. 
Cand esti pe patul de moarte ceea ce cred altii despre tine este departe de a mai fi o preocupare. 

Cat de frumos trebuie sa fie sa poti sa te schimbi si sa fii fericit cu mult inainte de moarte. 

Viata este o alegere. Este VIATA TA. Alege constient, alege intelept, alege cinstit. Alege fericirea."

marți, 5 iunie 2012

Muzica si inteligenta - prof. dr. Iamandescu

Prof. dr. Iamandescu: „Pe muzică barocă, neuronii capătă un ritm specific geniilor.“
Articol preluat de pe: http://www.ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?idart=2694
Preferinta pentru muzica de calitate nu tine cont doar de educatie, ci mai ales de inteligenta, iar ascultarea muzicii are aproape numai efecte benefice. Profesorul Iamandescu a realizat primele studii de muzicoterapie din Romania, in cadrul catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a UMF „Carol Davila“ din Bucuresti.

Este adevarat ca muzica ne poate face sa simtim mai putin durerea?
Muzica joaca un rol mult mai important decat am putea crede. in Antichitate se mergea chiar pana la folosirea flautului in dreptul zonei afectate de lumbago. Dincolo de asta, muzica si-a dovedit posibilitati terapeutice in plan psihologic si somatic. De exemplu, efectul antalgic, de combatere a durerii, a fost evidentiat intr-un mod spectaculos la femeile care faceau chiuretaj uterin. Cele care au ascultat numai muzica au simtit mai putin durerea decat cele care au luat calmante. Muzica se utilizeaza foarte mult in ginecologie, acum si in chirurgie. 

Ati studiat efectele muzicii asupra organismului si ati scris un tratat de muzicoterapie in acest sens.
Am scris primul tratat de muzicoterapie receptiva, iar peste o saptamana-doua va aparea o noua editie a acestui tratat, care a fost imbunatatit prin contributia a noua personalitati din domeniul muzicoterapiei internationale. Aceste personalitati m-au ajutat sa largesc cadrul acestei abordari si sa incerc sa introduc muzicoterapia la noi in tara ca specialitate muzicala, lucru care este pe cale sa se realizeze si cu ajutorul cadrelor didactice de la Universitatea de Muzica din Bucuresti si al mai multor psihologi. Numai ca este un domeniu foarte pretentios, care cere cel putin trei ani de formare si acum este o tatonare in aceasta directie. Cartea despre care va vorbesc se adreseaza in primul rand melomanilor.

Este eficienta orice melodie care ne place sau gusturile se discuta?
Orice muzica este eficienta, in mod sigur, dar s-a dovedit ca piesele din repertoriul clasic si romantic activeaza cel mai mult creierul. Chiar daca exista asa-numita muzica preferata (unul vrea romante, unul vrea rock), exista tomografia cu emisie de pozitroni care arata cum muzica lui Mozart activeaza 99%-100% din scoarta cerebrala. Si, in general, muzica simfonica si de camera activeaza creierul in proportie de 90%, spre deosebire de muzica usoara sau tangoul, de exemplu, care activeaza creierul in proportie de 50%.
Mai mult, nicio muzica nu poate depasi pragul pe care il atinge muzica baroca, de exemplu, ale carei unde sonore au frecvente care se inscriu in zona de activare optima a activitatii cerebrale. Daca ascultam muzica baroca, neuronii capata un ritm de activitate ciclica intre 8 si 12 cicli pe secunda, ceea ce se intampla numai in cazul geniilor! Numai ca geniile il au permanent, in vreme ce omul care asculta muzica il are doar cat asculta muzica, dar este suficient, pentru ca imbunatateste memoria. 

Inseamna ca ar trebui sa ascultam muzica in timp ce invatam?
Da, muzica in stil baroc in special, adica Bach, Telemann, Handel. O doctoranda a mea, psihologul Liliana Neagu, a dovedit ca persoanele care invata folosind acest fundal sonor obtin performante cu 40% mai mari la testele de memorie. Poate ca mai tarziu se va putea ca in salile de clasa sa se puna muzica in surdina ca fundal sonor, care sa nu distraga atentia, dar care sa favorizeze memoria.

In afara de stimularea memoriei, ce alte efecte mai are muzica? Si ce tipuri de muzica clasica sunt cele mai indicate?
Muzica baroca are efecte foarte bune, slava Domnului, si pentru relaxare, si pentru terapie, dar aici, sigur, ii putem include si pe Mozart, pe Beethoven, pe Wagner. De asemenea, efectul antalgic este mare si la muzica preferata. in studiile mele, am pus muzica pe care a vrut-o fiecare, chiar si muzica populara gen „Uhai, bade". Si aceasta a avut efect antalgic. Dar am pus si muzica clasica si aceasta a avut mai mult succes! Stiu acest lucru pentru ca am avut un aparat care te ciupea si provoca durere, iar intensitatea senzatiei era inregistrata, aparatul spunea cat te doare. Eu va pot spune ca am avut Zona Zoster, cu dureri mari localizate la ureche, am crezut ca am otita. Am ascultat la casti „Amurgul zeilor" de Wagner - sase ore, de la ora doua la opt dimineata. Ma mai durea foarte putin cand am ajuns la medicul ORL-ist. 

In alta ordine de idei, o cercetare recenta a colectivului nostru a demonstrat o scadere considerabila a glicemiei pe fondul auditiei muzicii clasice. Toate aceste cercetari nu au alt rol decat sa convinga marele public, dar si lumea medicala, de valoarea muzicoterapiei si sa pregateasca atmosfera in tara noastra pentru introducerea muzicoterapiei ca specialitate complexa, pe care trebuie sa o practice fie un muzicolog cu pregatire de psihologie, fie un psiholog cu educatie medicala, fie un medic care sa aiba o cultura muzicala deosebita si notiuni de psihologie. 

Se spune ca plantele cresc mai bine, ca vacutele dau mai mult lapte pe muzica de Mozart. Este adevarat?
Da. Si nu numai Mozart, muzica clasica, muzica armonioasa. Pe de alta parte, ascultand un discurs al lui Hitler, plantele s-au chircit, s-au ofilit. 

Difera impactul pe care il are muzica asupra noastra daca o ascultam in cadrul unui concert la Ateneu, de exemplu, sau acasa, la casti?
La un concert, efectul este maxim, deoarece sunt trei factori implicati: in primul rand, concentrarea este mult mai buna, te duci la concert ca sa asculti muzica. Pe de alta parte, este vorba de actiunea sunetelor asupra corpului, intregul corp este invaluit de aceste efluvii sonore la modul direct. Si apoi, conteaza caracterul emotiei colective. Este vorba de fenomenul de contagiune emotionala care potenteaza trairile. Si caracterul de eveniment pe care il are participarea la un concert este important. 

Sunt artistii, in general, si persoanele care canta, in special, mai sanatosi, mai fericiti sau mai putin stresati decat ceilalti?
Aici este vorba despre muzicoterapia activa pe care eu nu am analizat-o, deoarece este mult mai putin la indemana oricui sa cante in casa, sa cante la un instrument chiar, poate cel mult sa cante intr-un cor. Nu sunt studii foarte exacte in acest sens, inca nu avem o statistica si in stiinta nu poti sa mergi numai pe impresii. Dar se pare ca muzicienii traiesc mai mult - cu unele exceptii regretabile, desigur. Uitati-va la marii zei, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, la 94 de ani canta la pian, Pablo Casals. Muzica stimuleaza imunitatea, iar cine are o imunitate mai buna traieste mai mult. Cel putin din punctul acesta de vedere se poate spera. Dar ascultand muzica, efectele sunt cu siguranta benefice. 

Sa revenim la gusturile muzicale.
Vreau sa retineti un lucru. Nu exista obstacol pentru a beneficia de efectele muzicii asa-zise grele. Nu este valabila ideea ca-ti trebuie neaparat o educatie muzicala. O educatie muzicala favorizeaza un contact mai usor cu aceasta muzica, dar oamenii care sunt foarte inteligenti apreciaza un astfel de gen indiferent de cultura lor muzicala. Dovada stau notele pe care ei le dau pieselor din repertoriul simfonic si de camera. Cele mai noi cercetari pe care le-am facut pe plan international sunt in domeniul muzicodiagnosticului, este un concept prin care reusesc sa imbogatesc examenul psihologic prin felul in care bolnavul descrie, pe baza impresiilor personale, ce ii sugereaza muzica pe care o asculta, fara sa stie cine este compozitorul sau cum se numeste piesa. O sa va dau un exemplu: o femeie de serviciu, cand a ascultat un fragment de Wagner, „Calatoria lui Siegfried pe Rin", o muzica accesibila, frumoasa, a fost extrem de impresionata si a descris exact ce a vrut sa spuna Wagner, dar intr-o forma modificata, adaptata secolului: si-a amintit de o calatorie a ei nu cu luntrea, ci cu autobuzul, in care vedea locuri frumoase. I-am spus ca are un nivel de inteligenta ridicat si mi-a zis ca a fost buna la carte, dar n-a putut sa continue. insa copilul ei este olimpic! Deci avea gena aceasta, dar nu s-a putut realiza. 

''Muzica lui Mozart activeaza aproape 100% din scoarta cerebrala.''

Ritmul trezeste instinctele, melodia emotiile, iar armonia inteligenta.

Ce le transmiteti tinerilor care asculta muzica „suparata", zgomotoasa?
Sa nu abandoneze o astfel de muzica, dar sa nu devina prizonierii ei, sa incerce si altceva. Sa o asculte la petreceri, mai ales muzica usoara de buna calitate, muzica de film. Si mai ales, sa cante ei insisi, intr-un cor, la un instrument. Ii dezvolta mult. Anihileaza efectul stresului si le finiseaza personalitatea. Ii face mai complecsi. 

Dar manele?
Manelele, daca vreti, sunt foarte bune pentru exacerbarea instinctelor. Si am spus tot. Dar exacerbeaza si instinctul de agresivitate, nu doar pe cel sexual, care e bun. Muzica manelelor activeaza toate organele si aparatele „de la buric in jos", ca sa zic asa, in timp ce muzica cealalta - „de la buric in sus". 

De ce se intampla asa?
Manelele inseamna in primul rand ritm, iar ritmul stimuleaza instinctele. Melodia stimuleaza afectivitatea, emotiile, le rafineaza, iar armonia sonoritatilor, orchestratia stimuleaza inteligenta. „Bolero"-ul lui Ravel, dupa parerea mea, este exemplul de muzica completa: are un ritm obsedant, este melodic si are o orchestratie care creste progresiv. Acesta este exemplul de muzica in care gasesti toate cele trei trasaturi. 

Risca sa devina oarecum „autisti" cei care asculta muzica la casti in mijloacele de transport si in toate momentele in care vor sa evadeze?
Nu inseamna ca muzica ii face autisti, ci ca aceia care au aceasta inclinatie spre introversie se izoleaza cu ajutorul muzicii. Unii evadeaza si pe calculator. Si eu zic ca in lumea muzicii e mai bine decat in cea a calculatorului. Iar muzica poate fi un ecran foarte folositor pentru studiu, dupa cum spuneam. Revenind insa la casti, atentie la riscul hipoacuziei! in Germania, o treime din tineri sunt hipoacuzici, iar Germania nu este o tara din lumea a treia, ca noi.

Aveti un compozitor preferat?
imi place foarte mult Haydn. Mi se pare un rezervor de optimism extraordinar, o baterie care te incarca. Preferintele acestea sunt insa si in functie de starea de spirit si de activitatea pe care o faci. Sigur, si Mozart, si Bach, si Wagner. Beethoven ramane insa Beethoven. Reprezinta omul cu toate dimensiunile lui, cu toate calitatile si cu toate defectele lui. Pe langa el, toti ceilalti sunt ingeri. Iar Bach este... cum sa zic. Bach este infinitul. 

''O educatie muzicala favorizeaza un contact mai usor cu muzica grea, dar oamenii care sunt foarte inteligenti apreciaza acest gen indiferent de cultura lor muzicala.''

''Manelele exacerbeaza instinctele. Activeaza toate organele si aparatele «de la buric in jos», ca sa zic asa, in timp ce muzica cealalta actioneaza «de la buric in sus». ''

Una din doua
- Instrument sau voce? Ce preferati sa ascultati? Instrument. Dar si opera sau liedul.
- Muzica clasica sau ambientala? Care ne relaxeaza mai bine? Muzica clasica (pe cei inteligenti!).
- Concert in sala sau la casti? Ambele, cu preferinta pentru concertul in sala.
- Beethoven sau Mozart? Care compozitor ne ajuta sa ne concentram mai bine? Bach (rade). Poate si Mozart. 

CV
Medic si psiholog
Data si locul nasterii:11 decembrie 1942, Bucuresti
Studiile si cariera:
- Licentiat in medicina si in psihologie
- Presedintele Societatii de Psihosomatica Aplicata si Medicina Comportamentala din Romania
- Seful catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a UMF „Carol Davila" din Bucuresti pana in martie 2011, actualmente profesor asociat
- Medic primar alergolog la Clinica Gral Medical Colentina
- Autor a 22 de carti in domeniul psihosomaticii generale si psihoneuroalergologiei
- Autorul monografiei „Muzicoterapia receptiva"(foto) in 2004, reluata si imbogatita impreuna cu un colectiv interna­tional in 2011
.