Am primit acum 2 ani un contract minunat de la o prietena, pe care l-am completat si eu cu cateva idei. Cred ca e tare fain, si ma bucur sa il impart si cu voi!
Perioada
contractuala: minim
un an, cu intrerupere in caz de imbolnavire grava si cu preaviz obligatoriu de 1 luna.
Plata:
- plata --- lei/
luna pt munca de --- ore /zi de luni pana vineri, orele suplimentare adunate
la sfarsitul lunii se platesc cu --- lei/ ora suplimentara,
- plata in ultima zi a lunii.
Calitatile bonei:
- cu mare dragoste de copii, cu multa rabdare si calm;
- varsta intre 30-50 ani;
- experienta in cresterea si educarea copiilor sau in
munca de bona;
- vesela si pozitiva si in situatii dificile;
- nefumatoare, sa nu consume alcool;
- sanatoasa (fara dureri de spate, fara probleme de
sanatate care pot impiedica munca cu copilul sau treburile casnice)
- cu o buna igiena corporala;
- onesta si de incredere;
- deschisa, descurcareata, flexibila in situatii
dificile, probleme sanatate copil sau parinti;
- neorgolioasa - capabila sa primeasca instructiuni de la
parinti
- capabila sa rezolve eventualele neintelegeri fara nervi
si suparari;
- organizata, cu initiativa, rezistenta la efort fizic;
- comunicativa si jucausa cu copilul;
- sa isi regleze nevoia de mancare in functie de nevoile
copiilor, acesta fiind prioritar;
- sa respecte regulile casei, chiar daca are alte opinii
si obiceiuri.
Indatoririle zilnice
sunt:
- munca cu copilul: activitati, miscare, hranit, spalat,
adormit, plimbat afara;
- menaj usor: incalzirea mancarii, intretinarea
curateniei, spalat vase, aranjat jucarii la loc;
- gatit in caz in care de nevoie;
- spalat haine/ papuci copil (cu mana daca este cazul de
o bluza sau o cizma cu noroi),
- aranjarea hainelor in dulap, dus/adus haine din uscator;
- sa se ocupe de copii activ, nu doar sa stea sa pazeasca
copilul ci sa comunice cu el, sa cante, sa se joace, sa citeasca povesti, sa faca activitati
educationale;
- cand copii dorm sau cand fac o activitate singuri (se
concentreaza la un desen) bona face alte activitati din propia initiativa,
observand ce e necesar de facut: sters si pus vasele la loc, curatarea
chiuvetei, maturat, reorganizarea obiectelor copiilor etc
- fiecare mama isi creste copiii diferit, bona stimuleaza
copiii, le intelege nevoile si de aceea trebuie sa fie vesela, rabdatoare, sa
nu se supere si sa se streseze din orice, sunt situatii in care oboseala sau
boala ne face irascibili, agitati.
Limbajul de zi cu zi:
- politicos, un ton calm, plăcut, cu răbdare, fara
enervări, fara agitatie;
- informarea din timp a copilului despre activitatile
care urmeaza sa se faca;
- anuntarea activitatilor in care bona lipseste din
incapere;
- anuntarea din timp a activitatilor care urmeaza: peste
jumate de ora plecam in parc; acum mergem acasa si mancam , apoi mergem la teatru
etc,
- explicatii simple date copilului: de ce facem asta, de
ce nu e politicos sa…, de ce avem nevoie sa fim la ora asta la dans etc
- folosirea autoritatii e necesara in caz de pericol
(ridicatul vocii, manipulari bruste ale copilului), când trebuie respectat un
anumit program (ore de dans, teatru, desen).
- expresii autoritare de folosit: Acum trebuie sa facem asta si nu putem face nimic altceva pt ca altfel
intarziem la….. ex: stop, acum ne oprim din……..si facem …..
- un lucru inceput trebuie si terminat;
- lucram organizat, facem lucrurile pe rand, nu toate
deodata, etc;
- pt intarzieri (nu asa importante) in program: la masa
din motive de dorinta de joaca, intarzieri la igiena etc – se foloseste technica negocierii pozitive:
cate jocuri mai vrei sa faci? Ok, hai sa facem inca 2 (jumatate din ce propune copilul),
hai inca 5 min si apoi mancam, esti de accord (copilul trebuie sa confirme),
sau alt exemplu: draga mea, avem 30 min sa terminam masa, sa ne imbracam si sa
plecam, asta inseamna ca timpul pt. joaca de acum e foarte foarte scurt. etc
- evitarea extresiei „nu e voie” si inlocuirea ei cu
solutia benefica pentru copil, de ex. in loc de nu e voie sa bagi cutitul in
gura sa il lingi, spunem „te rog unge cu cutitul painea”.
Rolul bonei:
- grija si igiena copilului,
- rol de ingrijitor, de psiholog si de prieten al
copilului, de a-l ajuta sa avanseze in viata si sa se dezvolte armonios cu tact
si rabdare ( bona nu are rol de a fi parinte in deplina functiune, rolul
moralizator e limitat),
- pregatirea unor mese (eventual gatit, dat masa etc) ,
- pastrarea curateniei la locul de joaca: adunat
jucarii/carti/ reoganizare si tot ceea ce tine de copil si lucrurile sale,
- prevenirea pericolelor,
- psihologic: in cazul supararilor, frustrarilor, cand
copilul insista sa faca ceva ce nu are voie,
- educatie prin jocuri active si activitati ( pe diverse
teme), ajutarea copilului sa dezvolte abilitati in functie de varsta side
nivelul de pregatire, de ex.: stergerea la fund, igiena zilnica, imbracat,
incaltat, strans jucarii, sa lucreze organizat, invatarea timpului, invatarea
responsabilitatilor ( e important sa se imbrace intotdeauna cand iese afara, sa
se spele pe mani dupa toaleta etc),
- pt invatarea responsabilitatilor se adauga o explicatie
de ce e important sa…… (explicatia consecintelor pusa intr-un mod pozitiv fara
elemente de frica sau manipulare mentala si emotionala, de ex: daca facem o
igiena gresita la dinti, dintii vor avea carii in curand),
- comunicare
corecta si punctuala cu parintele pe cat posibil fara interpretari sau
deformare a faptelor petrecute: care a fost evenimentul in detaliu, care a fost
reactia copilului, care a fost reactia celorlalte persoane implicate, cum s-a
solutionat cazul,
- observarea copilului: ce noi obiceiuri are (frumoase
sau urate), ce cere (un anumit tip de mancare, o anumita persoana, o anumita
activitate, ce tendinte are in joc, ce o pasioneaza, ce se schimba in
comportament, ce se schimba in starea fizica)
- in general se comunica care sunt problemele, ce crede
bona ca copilul ar trebui sa invete, care crede ca sunt solutiile, care sunt
frustarile, comunicarea programului (prin sms si caiet de activitati), care
sunt disponibilitatile sau indisponibilitatile bonei (cu referire la orar de
lucru, vacante etc),
- solutionarea problemelor se face pe loc, atunci cand se intampla: incercarea de a gasi o solutie de
catre bona prin explicatie pt copil ce este gresit in comportamentul lui si de
ce, si ajungerea la un compromis rezonabil de ambele parti;
- in cazul imposibilitatii de gasire a unui compromis, se suna mama care va vorbi cu copilul,
atentie la manipulari de genul daca nu asculti de mine , o sun pe mama si ii
spun ce ai facut; in cazul unui apel
catre parinte, mesajul este „hai sa o intrebam pe mama care ar putea fi solutia
+ telefon + explicatie pe un ton linistit (ca copilul sa aiba impresia ca e o
conversatie normala, nu o discutie de genul' te parasc la mama ce ai
facut' eu pe speaker ii explic copilului
solutia si ma asigur ca o pune in aplicare)
- pt probleme care nu au solutie pe loc si bona reuseste
sa o gaseasca: povestirea acasa parintelui sau notat in caiet apoi discutat cu parintele,
Comunicarea
problemelor de catre copii mamei (probleme in general, probleme intampinate cu bona) ,
- strategia
parintelui: asculta problemele, ia la cunostinta, intreaba detalii.
-
strategia bonei: nici o reactie in fata copiilor, chiar daca e acuzata de fata
cu parintele.
Parintele
discuta detaliile cu bona si solutionarea problemei cand copiii nu sunt
prezenti, cel mai probabil la telefon,
Nu
analizam stilul copilului de a face fata conflictelor de fata cu el, cand sunt conflicte atentie la acuzarea
copilului:
da, dar si tu ai facut asta, nici mie nu
mi-a placut, si eu am sa ii spun mamei, vezi ca o sun pe
mama, ai facut prostii si acum ai sa vezi tu ce se intampla!
Actiuni
interzise (in
functie de caz si in functie de cat de des se intampla poate duce la încetarea
colaborării):
- manipularea
mentala sau emotionala a copilului ( daca nu faci asta, plec si nu ma mai vezi,
daca faci asta, mami te pedepseste, (folosirea parintelul pt a crea frica sau
ptr a determina copilul sa faca ceva).
- acuzatii asupra copilului ( ptr ca e tot o forma de
manipulare ): de exp: ai mintit , tu ai fost de vina, e vina ta ca s-a
intamplat asta, tu ai vrut sa sparga vaza, tu astricat obiectul, (interzisa forma
acuzatoare: tu l-ai spart, tu nu ai fost cuminte, tu ai fost rea, tu ai fost
neascultatoare).
- interzis acuzatii adresate copilului in discutia cu
altii: fii atent ce prostii face, fii atenta cat e de rea, cat e de
incapatanata etc.
- interzis sa se dea vina, intr-un mod acuzator pe copil
(tu esti de vina ca se intampla asta, etc)
- interzis fortarea copilului de a face ceva ce nu vrea (
exp: impins mancarea pe gura, fortarea somnului, fortare sa tina pipi, sau sa
bea / manance ceva ce nu vrea, luat cu forta, impins copilul, trantit copilul)
- sunt interzise pedepsele (de orice fel: acest rol revine in exclusivitate mamei),
- sunt interzise loviturile fizice,
- este interzisa delasarea sau neglijarea igienei,
meselor, sau ale altor aspecte legate de copil,
- este interzisa parasirea copilului (fie si intr-o
camera) sau refuzul de a mai vorbi / juca / colabora cu el,
- este interzis de povestit cu alte persoane despre
problemele intampinate cu copilul sau de problemele personale ,
- este interzis un limbaj dur, nepoliticos, pe un ton
rastit si agitat, fara rabdare,
- este interzisa rezolvarea problemelor personale in
timpul orelor de serviciu (cu exceptia urgentelor sau a discutiilor scurte),
- este interzis ca copilul sa fie pus la desene animate,
joc pe telefon, joc pe calculator, sau alte activitati pe aparate electronice,
- este interzis neadevarul sau incorectitudinea,
deformarea adevarului,
- intarzieri sau absente indelungate / nejustificate/ sau
frecvente,
- ignorarea instructiunilor parintilor sau a cererilor
lor legate de copil.
- munca facuta pe jumatate.
- invatarea copilului sa minta parintii (sau sa ascunda,
sa nu povesteasca ceea ce s-a intamplat), alte exemple: „sa nu spui la
mami/tati”, „asta e secret si nu trebuie spus”, „ascunde-te si sa nu te
gaseasca nimeni”, „hai sa mancam ciocolata dar sa nu ne vada nimeni”.
Solutii in caz
de criza: (
instructiunile parintilor trebuie respectate la litera)
- la lovituri, scos limba, inganat, scuipat se folosesc
cuvintele urmatoare ca reactie imediata: ma
doare, ma raneste, nu e politicos, m-am suparat acum.
- Ferirea de lovituri este necesara atunci cand e
posibil, eventual adaugat: nu imi place si te rog sa nu mai faci, apoi
relatarea incidentului mamei (in amanunt), oservat de asemenea ce a determinat
copilul sa faca aceste lucruri.
- Ajutarea copilului ( oferirea de solutii) sa isi
exprime diferit frustrarea: ex. nu e ok sa lovesti cand esti suparata, dar daca
vrei neaparat sa o faci, atunci loveste o perna, in acest fel, nu e nimeni
ranit.
- Respiratie abdominala
pt. a elimina supararea/nervii.
De
ex. : Respira de 3 ori atunci cand esti suparata, asa vei elibera supararea.
Poti sa strigi ca sa eliberezi supararea/frustrarea.
Dupa trecerea crizei, explicatie: noi
toti ne suparam din cand in cand, e important sa eliberam frustrarea,
supararea. Daca lovesti, tipi, etc faci un lucru nepoliticos ranesti o alta
persoana. Putem gasi alte feluri in care sa eliberam supararea. Care crezi tu
ca ar fi solutia sa reparam aceast comportament nepoliticos?
Limbajul copiilor:
- limbaj pozitiv, incurajator
- atentie marita la limbajul folosit in jurul copiilor:
un limbaj simplu, pe intelesul lor, care sa nu creeze frici inutile: exp: vine
lupul sa te manance, vine tiganul sa te fure etc.
- schimbarile povestilor in cazul in care limbajul nu e
adecvat/ inventari de povesti pozitive si cu o lectie de viata
- atentie la hranirea ego-ului: vai cat esti de frumoasa
/ frumos, esti facuta sa devii un star/o vedeta etc a se evita complet
- mama, pot sa fac asta? - intrebarea corecta e: mama, am voie sa fac asta?)
- '”nu e frumos” - varianta corecta: nu e politicos;
- evitarea de relatari si discutii despre evenimente sau
vise negative: pe X l-a muscat paianjenul, nica si furatul de cirese de ion
creanga, tu nu plangi cand pe cineva il doare, povesti despre cersetori,
povesti negative despre alti oameni (care raman in memoria copilului si ii
modeleaza negativ comportamentul si atitudinea fata de animale si oameni)
- evitarea cu desavarsirea a frazelor denigrante: rad
copii de tine ca umbli cu pantalonii rupti, sa iti fie rusine etc.
- atentie la recompense si promisiuni de cadouri/surprize
etc pt faptele asa zis bune (acestea pot duce la idee ca doar cand copilul face
ceva bun e iubit de parinte/bona, copilul va asteapta recompense (fie ele si
sunb forma de stelute) ca sa faca ceva „bun” , ceva ce ne place noua (manipulare).
A face „lucruri bune” ar trebui sa vina
de la sine, sa fie ceva natural.
Pregatirea meselor /
Derularea zilei
- intre mese regulat: apa suficienta ( incurajata sa mai
bea un pic daca ia numai o gura, de obicei ei nu cer apa sau mancare singuri),
- igiena corecta, spalat pe dinti, si amintirea copilului
care e pozitia corecta a picioarelor, imbracatul adecvat,
- mancarea ramasa sau mancarea calda se pune intotdeauna
in frigider ( sa nu ramana nimic afara cu orele) in cutii de plastic (
niciodata in oale, tigai etc),
- rearanjarea jucariilor la loc dupa ce o activitate a
luat sfarsit si inainte de inceperea altei activitati ( fie cu aly daca are
chef, fie bona singura). Pastrat locul si organizarea jucariilor ( exp:
instrumente la intrumente, culori la culori, bricolaje la bricolaje),
- desenele facute
trebuie marcate cu: autor, data (exp : ianuarie 2015),
- raspuns la telefon de cate ori suna parintele;
- la masa: pahar cu apa, umplut pe jumate pt a nu risipa
apa in cazul in care apa se varsa - servetele - 1 lingura , 1 furculita, 1
cutit
- mancarea reincalzita daca e cazul;
- sarea nu e necesara decat rar (orez, paste etc daca e
nevoie), mancarea e in general putin sarata, uleiul de masline in cantitati
mici cand e necesar (la mancaruri fara sosuri etc);
- sa bea apa inainte de masa ca sa se limiteze consumul
de apa intre mese,
- nici un obiect de joaca / citit pe masa;
- mancarea incalzita proaspat in tigaie;
- de obicei mancarea pusa separat ( cu unele exceptii cand
mancarea este amestecata): de exp: cartofi piure cu legume si separat, sau
salata separat;
- mancarea mirosita rece si intotdeauna mirosita si
gustata calda pt a nu fi stricata sau pt a nu avea un inceput de miros neplacut;
- spalat pe maini
inainte de masa;
- la masa mestecat corect si bine (a li se aduce aminte
de cate ori nu mesteca, vorbeste cu gura plina) fara graba dar si nu prea multa
vorba, nu conversatie cu copilul, concentrare la masa pe cat posibil;
- restul de mancare ramasa pusa in cutie plastic si in
frigider
- nevoie de orice snack comunicata parintilor inainte de
a da snackul (copilul vrea sa manance o cioco, poate? de care?).
Atitudine la masa:
- Incurajatoare: „hmmm ce buna mancare vad eu aici, iti e
foame?”
- Acum facem o pauza de la jucat si mancam pranzul.
- La masa stam linistiti si ne concentram la mancare.
- „Atunci cand
mancam ne hranim corpul. Ca sa avem o digestie bune, dintii trebuie sa mestece
bine mancarea, sa o faca pasta. Nu ne grabim cand mancam dar nici nu lalaim.
Avem la dispozitie 30 min ptr masa, asta inseamna ca avem suficient timp sa
mancam, dar nu este timp de prea multe pauze si jucat.”
- copilul trebuie sa manance suficient la masa dar cand
spune ca a mancat destul, nu trebuie insistat (poate dezvolta o reactive
contrara fata de mancare, care va duce in final la refuz); atentie la
instalarea senzatiei ca suntem obligati sa mancam in loc de: avem nevoie de
hrana pt a hrani corpul fizic.
- atentie si la: mancam de plictiseala, mancam de placere
( mancam cu placere dar mancarea sa nu fie asociata cu o placere (de gen
placerea ptr alcool, droguri , tutun etc), noi nu mancam pt o recompense (nu
pentru ca sa primim desert, daca mancam ne jucam asta, sau mergem acolo etc)
- ce inseamna destul: farfuria calda a fost plina in cupa
mare si ea a mancat ¾. Sau in cazuri de raceala sau oboseala sau masa recenta,
a macat ½., mai putin de jumatate cupa mare nu e destul ( decat in cazuri de
boli mai grave sau cand copilul se simte rau).
- Atentie la: nu ma joc cu tine pana nu mananci tot.
mananca tot (e interzis, este o amenintare), de fapt fraza de folosit e: ai
mancat suficient, te-ai saturat?, hai facem o pauza scurta si apoi mai mancam
un pic;
hai sa terminam masa mai intai, sa mancam pana simti ca
burtica e satula;
hai sa stam linistite la masa (nu: stai cuminte la masa!)
In pauze:
Anuntam ca urmeaza o pauza: "Copii, acum facem o pauza scurta iar eu va astept la masa
cand se termina pauza. Hai sa facem o pauza de 5 min pana la …..( si sa
stabilim pauza pe ceas impreuna cu copiii )".
Pauzele sunt de 10 min - 15 minute.
Iintotdeauna lasam copiii sa mearga la toaleta cand are nevoie
( momentul de toaleta nu trebuie amanat decat in cazuri extreme cand nu are
unde sa faca , cazuri in care ii cerem sa astepte putin).
Copilul nu trebuie grabit la wc dar nici nu
trebuie lasat in cazul in care e ora de somn, e foarte obosit sau e in pauza de
la masa.
Educarea copilului si implicarea lui in bucatarie (la o
pregatire de salata, la un ceai, la fiert paste, invartit in cratita cand se
incalzeste mancarea)
Povesti despre nutritie, de ex: alimentele crude contin
enzime, enzimele sunt niste particule mici care ne ajuta sa digeram mancarea, etc.
Povesti despre mancaruri si bucatarii, de ex. bucataria
magica a spiridusului X care ajuta sa punem masa: poate pune lingura, servetel,
bol pe masa.
Intelegerea pe termen lung a importantei mancarii/ a
mestecatului corect si importantei concentrarii asupra lucrului pe care il
facem.
Atentie la creerea de frici, de evitat complet formulari
de genul: "daca nu mananci ai sa mori de foame", "daca nu mananci vine pisica si
iti fura mancarea", "iti mananc eu mancarea" etc.
