Interviu cu Crina Veres

Mama in era varsatorului: Cand e pregatita o femeie sa devina mama?
Crina Veres: Biologic o femeie este pregatita din momentul in care are cicluri ovulatorii si pana cand ciclurile ei inceteaza sa mai fie insotite de ovulatie. Constient o femeie este pregatita sa devina mama cand se cunoaste pe sine suficient de bine, incat pe langa a avea grija de ea insasi, sa se poata ocupa de cresterea si educatia unei alte fiinte, careia sa ii poata asigura un adapost, hrana, sa-i acorde timp, afectiune, atentie, intelegere, acceptare, sa-i presteze servicii de ingrijire corporala si emotionala, sa-i faciliteze dezvoltarea personala sau sa aiba disponibilitatea de a invata alaturi de copil despre viata, despre a fi o fiinta umana.

Mama in era varsatorului: Ce inseamna sa fii mama? 
Crina Veres: Mama in intelegerea mea inseamna mai mult decat furnizoare de hrana, adapost, imbracaminte si anume este cea care ne invata primii pasi in viata si care ne ajuta sa ne desprindem firesc din cuib pentru a zbura cu propriile noastre aripi, care ne invata sa invatam din toate experientele de viata ce beneficii si ce deservicii ne-au facut prin oameni, locuri, situatii, care ne lasa atunci cand suntem foarte incapatanati sa avem propriile experiente si are pregatite bratele deschise, plasa de aterizare si pansamente pentru ranile noastre fizice sau sufletesti.

Mama in era varsatorului: E nevoie sa mergem la cursuri pentru a fi o mama buna?  

Crina Veres: Majoritatea nu am fost invatati cum sa fim parinti, iar modelele pe care le-am avut in familie si in jur ne-au aratat adesea niste antimodele de parinti constienti. Pentru cei care nu sunt foarte buni observatori sau nu au timp sa reinventeze meseria de mama sau parinte sunt foarte bune cursurile, pentru ca ele nu ar trebui sa se adreseze unei femei doar ca viitoare mama ci mai degraba sa o pregateasca sa se inteleaga pe sine ca individa (ne-divizibila) avand la purtator un corp, o minte si un suflet.

Mama in era varsatorului: Cat timp ai alaptat copiii? 
Crina Veres: Pe prima fetita un an si 3 luni. Pe a doua fata 2 luni - ca mi s-a bagat in cap ca nu am destul lapte si de fapt mama, incercand sa ma convinga sa ma duc la serviciu, i-a dat lapte de vaca cu sticla. Fetita avea alergie la proteinele din laptele de vaca si a facut diaree, si varsa pana era sa moara. Apoi i-am introdus lapte praf special si incet incet am reintrodus lapte de vaca cu picatura iar acum bea orice fel de lapte fara probleme dar am munci mult pentru ca nu stiam atunci nimic din ce stiu acum despre copii, alaptare si am crezut ca instinctele vor fi suficiente insa nu am anticipat interventiile si intentiile altor membrii ai familiei care se opuneau ideii de alaptare care le periclitau planurile. Pe a treia fetita am alaptat-o 6 luni, deoarece am ramas insarcinata si intre timp soacara, ca sa petrec timp cu fiul ei, ii dadea lapte cu miere prin tetina cu gaura mare, ca sa nu mai vrea sa traga de san si pentru ca ea credea ca 6 luni este destul si vroia sa ii dam mancare nu si san. Pe ultimul copil inca il  mai  las sa suga desi are 4 ani jumatate, si o va face pana cand nu va mai simti el nevoia de a suge san si va depasi stadiul bucal.

Mama in era varsatorului: Ai purtat copiii in brate? Ai folosit sling sau wrap sau ai folosit carucior?

Crina Veres: Pe primele doua fete le-am purtat doar in brate ani de zile si pe gat fara sling sau alte ajutoare, pentru ca nu aveam si nu imi pare rau, asa am fost foarte apropiate si ele au crescut minunat. Nu am avut nici carucior. Pe cei mici i-am purtat in brate, si ii duc in brate cand sunt obositi sau li se face dor sa fir purtati in brate - cu ei am avut carucior dublu. 

Mama in era varsatorului: La ce varsta ai pus copiii pe olita? Le-a placut? 
Crina Veres: Cea mare a invatat acum 15 ani sa faca la olita, pe la 7 luni scaun, dar a mai facut pe scutece de carpe pana la un an. Fata mijlocie de la 11 luni nu a mai folosit scutece si a facut pe olita, invatata de educatoarea de la cresa. Cea mica a a vut scutece pana la 3 ani, iar cel mic pana la 3 jumatate, pentru ca nu am avut timp foarte mult pentru ei, si nu se mai implica nimeni in cresterea lor. Aici cu 4 copii nu ai timp sa faci cumparaturi, gatit mancare, spalat, ajutat la lectii, curatenie, gradinarit si sa te ocupi de o boala grava care te impiedica sa ai grja de tine in mod adecvat. O perioada fetita cea mare i-a crescut cum a putut pe cei trei mici.

Mama in era varsatorului: Ce parere ai de scutece? Dar de biberoane? 
Crina Veres: Scutecele pot fi foarte utile pentru oameni foarte ocupati sau cu mai multi copii mici, desi este mult mai indicat si de dorit sa ai timp sa te ocupi de fiecare copil si atunci perioada scutece de plastic se reduce foarte mult sau chiar dispare daca folosim noapte scutece de panza si schimabam copilul. Dar astea inseamna timp si rabdare si sa il puna ziua cand se cere sa faca in chiuveta sau un lighean. Biberoanele sunt iar pentru oameni ocupati. Fata cea mare de care am avut mai multa grija, avand mai mult timp, nu a atins biberon si a baut direct din cana. Nici suzeta nu au vrut fetele mari. Cei mici au avut tentative de suzete dar foarte rar, desi primisem o colectie, insa au si acum biberane cu lapte la culcare si le voi scoate cand vor vrea ei sa renunte la ele; plecam de acasa si beau lapte din cana si nu e o tragedie, dar insista sa cumparam altele si atunci le returnez pe cele vechi.

Mama in era varsatorului: Ce parere ai despre laptele praf si despre faptul ca in Romania 95% din mame folosesc laptele praf pentru sugari? 
Crina Veres: Laptele praf nu va putea inlocui laptele de mama si impiedica atasamentul paternal, ca adesea i se spunei mamei ca nu are lapte destul, ca nu se satura, dar copilul de fapt nu se satura de atentie, care de fapt prin atingerea pielii il hraneste mai mult decat laptele. El nu are nevoie de foarte mult lapte de mama, fiindca gestul de a suge ii elibereaza din creier o substanta care faciliteaza asimilarea coloidelor de lumina din aer si am vazut asta pe micut care a trait cu san 9 luni fara altceva si care nu a foat prea mancacios pana a avut sanul de cateva ori pe zi accesibil. Acum el mai cere noaptea san insa nu lapte praf. As da lapte praf doar cand copilul e alergic la proteine din lapte de vaca si chiar si la laptele de mama - cazuri extrem de rare - a se vedea conflictele psihologice prin care trece mama care nu vrea sa il alapteze, refuza sa ii fie sanii folositi de copil. E mai simpul sa ii dai o sticla in gurita, ca de la 2 luni o tine singur, curge bine si nu trebuie sa faca efortul de a suge, copilul creste bine si devine cel putin supraponderal, nu necesita trezit mami noaptea la alaptat foarte des: pe a treia fetita o culcam la 9 seara cu o sticla plina de lapte si dormea cca 12-14 ore, adica pana la 9 sau 11 dmineata de la 6 luni pana la 1 an, iar eu am avut noaptea timp si pentru sarcina a 4-a, m-am odihnit mai mult decat cu oricare dintre copii si am avut timp pentru invatat si treburi casnice. Daca as avea acum posibilitatea sa aleg, as face copii la interval de minim 3 ani ca sa am timp pentru fiecare si pentru toate nevoile lor: nu as mai folosi nici scutece, nici suzete, nici biberoane -  la fel cum am facut cu fetele mari intre care au fost 3 ani diferenta si am putut sa ma ocup foarte bine.

Mama in era varsatorului: Cand copilul face o boacana, ce faci? 
Crina Veres: La inceput si mai ales daca eram relaxata si odihnita le aratam consecintele actiunilor lor, iar cand erau prea mici analizam cum s-a ajuns in acea situatie si ii scoteam din decorul unde faceau boacanele; cand eram obosita si stresata reactionam ca un animalut ranit si imi aparam falsul egou certandu-i, folosid etichete neportivite, i-am plezint uneori desi apoi plangeam si ma rugam sa ma invete Universul sau Dumnezeu cum sa fac sa nu mai ajung in acea situatie si am invatat din fiecare experienta cum sa  ma adaptez la fiecare situatie si sa o pot anticipa iar cand ma mai ia ceva prin surprindere ma stradui sa nu reactionez la suparare pentru ca nu functioneaza creierul care raspunde de gandire ci cel care se adapteaza la stres prin fuga sau lupta, ma linistesc, incep sa reflectez la siutatie si gasesc solutii pe care li le explic la fiecare pe intelesul lui si mai ales le arat consecintele actiunilor lor care ma fac sa sufar, dar analizam comportamente si situatii si locuri si asta cu atitudinea ca ei sunt perfecti, insa comportamentele sunt perfectibile ca sa traim in armonie unii cu altii fara a ne incalca limitele inutil.

Mama in era varsatorului: Cand copiii pe care i-ai adus pe lume sunt departe fizic de tine ce poti sa faci sa le fie bine si in absenta ta? 
Crina Veres: Vorbesc cu ei la telefon cat de des ca s fiu sigura ca se simt bine cu alti oameni decat cu mine, inainte de a ma desparti de ei ii las doar acolo unde ei se simt bine, chiar la gradinita am stat cu ei pana le era confortabil sa ramana singuri si ma trimiteau ei acasa; cunoascan ficica cuantica, programare neuro-lingvistica si mergand pe un traseu al constiintei de sine stiu ca atunci cand ma gandesc cu drag la ei fara tristetea ca nu sunt cu mine ei sunt bine oriunde si cu oricine ar fi si stiu ca nimic nu li se poate intampla, decat ceea ce fiinta lor a decis deja pentru ei; eu ma rog sa avem o viata frumoasa si fericita alaturi de toti cei cu care avem de schimbat energii pen aceasta planeta si de aceea nu ma gait cand inteleg ca uneori situatia este de asa natura ca trebuie sa fie departe de mine; am incredere in viata si in mine si in ei si atunci cand simt ca ceva e in neregula ii aduc inapoi in cuib si le spun ca a fost doar o experieta din care am invatat sa ne ascultam intuitia si ne bucuram ca suntem impreuna din nou.

Mama in era varsatorului: Pana cand depind copiii de parinti, cand se desprind, cand devin independenti? 
Crina Veres: Dobandim diverse grade de independenta de parinti: cea cu olita, apoi cu mersul, apoi cu jucariile, apoi cu gradinita, scoala. M-am bucurat mereu de fiecare moment de independenta pe care copiii mei l-au atras spre ei; libertatea de a alege pentru sine mi se pare esentiala. La inceput are nevoie de sustinere, inceredere, dar pana cand isi folosesc propriile aripi; ce mare la 15 ani are o mare independenta legata de scolarizarea ei si inclusiv financiara - a ales sa lucreze din vacanta de vara si desi stiu pe ce isi da banii invata din consecintele pe care le analizam impreuna legate de alegerile ei.

Mama in era varsatorului: Ai folosit "nu e voie!" ? Cum sa inveti si cand sa inveti copilul ca anumite lucruri deranjeaza sau nu ii fac bine?
 Crina Veres: Nu prea sau foarte rar; la inceput am scos copilul din decorul unde nu era voie, apoi i-am aratat consecintele alegerilor si de acolo au inteles ca ei sunt perfect doar ca alegerile lor uneori ii pot deranja pe ceilalti pentru ca le incalca limitele sau ca ii pot dauna in masura in care au inteles sau au ales sa nu mai reinventeze roata, sau sa sufere inutil, dar daca au ales sa mai dea cu capul nu le reprosez si nu le arat decat ca suferinta era predictibila daca ar fi analizat atent situatia si nu ar fi sarit cu capul inainte; uneori suferinta este utila ca ne apropie de oameni, ne arata care ne sunt adevaratii prieteni si uneori chiar nu poate fi evitata si nici nu trebuie - avem ceva de invata de acolo despre noi si despre ceilalti 

Mama in era varsatorului: Ce parere ai despre "bataia rupta din rai"? 
Crina Veres: Nici animalele nu cred ca ar trebui batute; suntem fiinte iar cel care bate plateste facturi energetice; violenta nu a ajutat nimanui, iar atunci cand suntem capabili de violenta suntem de fapt in faza in care creierul nostru nu gandeste si actioneaza, ci reactioneaza la stimului ca un automat de cafea, ca o masinuta cu butoane si cineva a apasat butonul violenta, adica apararea eului fals. Violenta vine din necunoasterea legilor dupa care se guverneaza universul, natura, fiina umana. Constiinta stie ca suntem Unul si ca ceea ce le facem celorlalti de fapt ne facem noua; pentru unii aceste afirmatii sunt greu de acceptat si de crezut, pentru unii sunt teorie, iar unii care sunt fericiti stiu ca lucruile stau asa pentru ca sunt responsabili de ceea ce se intampla in viata lor, adica in creatia lor, pentru ca in baza legii rezonantei vibrationale ce se aseamana se aduna, adica atragem spre noi CEEA CE SUNTEM.

Mama in era varsatorului: La ce varsta incepe educatia copilului? Ce insemna sa educi un copil? 
Crina Veres: Educatia incepe cu parintii, apoi cu rugaciune prin care afirma universului ca sunt pregatiti sa se ocupe de o fiinta umana pe care o accepta in viata lor pentru a creste frumos impreuna, pentru a ii deschide poarta spre experienta in forma umana; se continua in perioada intrauterina cand embrionul si faul sunt in formare: adica matricea lor se in-formeaza prin toate impresiile pe care parintii i le transmit si i le fac accesibile mai mult sau mai putin constient prin mancarea mamei, aer, locuri, lumini, sunete, atingeri, gusturi, intuitii, comunicare, stari sufletesi, emotii constientizate sau nu; din momentul in care alegem sa venim pe lum eprin prezenta noastra noi sfintim universul si universul ne sfinteste pe noi, are loc un transfer permanent de fiinta intre noi si lume pentru ca informatiile se transmit holografic, in toata creatia, in inconstientul colectiv si constientul colectiv, iar de acolo noi ne in-formam pe noi prin ce alegem sa experimentam; pe masura ce crestem creierul nostru trece din unde gama, in delta, apoi in theta, apoi alfa, apoi beta ceea ce ne limiteaza constiinta faptului ca noi alegem CEEA CE SUNTEM dintr-o infinitate de variante, pentru a fi unici si irepetabili, perfecti si in-divizi-bili. A educa un copil inseamna a-l asista pe calea spre libertatea de iluzii si carje, pana la cunosterea de sine.

Mama in era varsatorului: Ce stil de educatie preferi? Ai o gradinita sau scoala preferata, ca parinte?
Crina Veres: Scoala vietii constiente pentru toate fiintele umane, indiferent daca se joaca de-a parintii sau copii si indiferent ce varste ar avea :).