Mastite, mastite...

Mastita este o inflamatie a sanului des intalnita in perioada alaptarii. Aceasta inflamatie poate fi asociata cu lezarea tisulara, cu infectie sau ambele. Una din cinci femei care alapteaza sufera de mastita in timpul primelor 6 luni de viata ale copilului. Procent tare mare... La mamicile harnice si increzatoare care alapteaza prelungit, adica cativa ani, mastita poate sa apara si mai tarziu, si la varsta de un an al copilului, si mai tarziu.

Mastita este datorata unui flux scazut al laptelui. Cand incepe lactatia, laptele invadeaza tesutul mamar inconjurator care se inflameaza si predispune la infectie. De asemenea, infectia se dezvolta cand mamelonul devine crapat si iritat (de obicei, datorita unei tehnici de alaptare gresite), permitand patrunderea bacteriilor.
La femeile care nu alapteaza, mastita poate aparea datorita dilatarii sau iregularitatilor ductului, unei lezari a sanului (taietura sau muscatura) si foarte rar datorita cancerului mamar sau tuberculozei. Dar nu trebuie sa ne ingrozim, mastita se trateaza, ca orice pe lumea asta, doar sa doresti si sa ai incredere ca se poate.
In timpul alaptarii, mastita afecteaza, de obicei, un singur san si debuteaza cu o zona dureroasa, calda si inrosita. Mastita este insotita de febra, frisoane, nevralgii si simptome pseudogripale. In acest caz, este necesara interventia medicului.
Agravarea mastitei se manifesta prin afectarea ganglionilor axilari, de partea sanului afectat, care sunt crescuti in volum si durerosi, accelerarea pulsului si agravarea simptomelor gripei. Mastita poate evolua spre  abces mamar, care se prezinta ca o formatiune ferma si dureroasa. 

De ce si cand poate aparea mastita? 

Factorii de risc pentru aparitia mastitei in timpul alaptarii sunt multi, si tanara mama, plina de emotii si griji, poate puncta mai multe cauze sincron:

- stresul

- lipsa somnului suficient
- existenta unui episod anterior de mastita
- o golire incompleta sau intarziata a sanilor, ce favorizeaza angorjarea
- blocarea canalelor galactofore
- mameloane crapate si iritate datorate unei pozitionari incorecte a copilului la san
- diverse afectiuni sau o anemie (Anemia favorizeaza aparitia oboselii si scade rezistenta organismului la infectii, de tipul mastitei).
- folosirea unor dispozitive de alaptare care duc la blocarea fluxului laptelui si la inmultirea germenilor pe suprafata mamelonului, astfel crescand riscul infectiei.
-- invelisuri de plastic ce favorizeaza circulatia aerului spre mamelon
-- invelisuri de plastic folosite la protectia mamelonului (scuturi)
-- scuturi de cauciuc pentru mamelon folosite pentru a-l ajuta pe copil sa suga mai usor
-- pernute ce acopera sanul folosite pentru a absorbi excesul de lapte
-- sutiene speciale nepotrivite
-- legaturi (chingi) pentru sani folosite sa opreasca lactatia 

Cum ne insanatosim?

- foarte important: continuam alaptarea (chiar daca ne doare de urlam, muscam, etc)

- ne odihnim (greeeeu, dar se poate, credeti-ma, se poate sa dormi langa bebelini)

- bem muuuuulte lichide

- punem comprese reci pe sanul afectat (un prosop umed ajuta mult)

- apelam la un consultant in lactatie (greu de gasit momentan in Romania, dar semne bune sunt in aceasta directie)

Precizari la alaptarea cu mastita:

- inainte de alaptare se aplica pe sanul afectat o panza curata, calda si umeda timp de 15 minute (pentru ca laptele sa curga mai usor); se incearca aceasta metoda cel putin de 3 ori pe zi. Astfel, este stimulata lactatia. Acelasi lucru se poate produce si prin masarea sanului afectat.
- daca este posibil, se continua alaptarea la ambii sani. Este de preferat, inceperea alaptarii cu sanul afectat deoarece este esential ca acesta sa fie golit complet. Daca este prea dureros sa se inceapa cu acest san, se poate alapta din sanul sanatos. Dupa ce curgerea laptelui a fost initiata, se alapteaza din sanul bolnav pana ce acesta devine moale si se continua din sanul sanatos pana ce copilul s-a saturat.
- se pompeaza sau se exprima manual laptele din sanul afectat, daca acesta este prea dureros pentru a alapta. Durerea mamelonara poate fi cauzata de supt pe o zona deja dureroasa.

Masajul ajuta mult in mastite, dar sa fie facut cu duhul blandetii. Ce vreau sa zic este ca mama deja este obosita, stresata, bolnavioara... daca mai vine cineva si o chinuie in punctele sensibile, poate mai rau sa faca. Deci atentie la masaj, sa fie cu iubire si pricepere!

Daca situatia se agraveaza, exista tratament medicamentos alopat sau naturist.

Sanatate!

Educatia in Scoala Summerhill

Am tradus direct de pe site ul oficial http://www.summerhillschool.co.uk un material placut despre scoala Summerhill. Spor la citit!

"Toate crimele, toate ura, toate razboaiele pot fi reduse la nefericire" -A.S. Neill, fondator al Scolii Summerhill.
Astazi, peste tot in lume, invaţamântul se indreapta spre un stil al testarilor, cu tot mai multe teste si examinari si califirari. Pare a fi o tendinţa moderna de evaluare in care educatia este definita de calificari si evaluari.

Daca societatea ar trata orice alt grup de oameni in modul in care isi trateaza copiii, ar fi considerata o violare a drepturilor omului. Dar pentru majoritatea copiilor din lume aceasta este asteptarea fireasca din partea parinţilor, a scolii si a societatii in care traim. Astazi multi educatori si multe familii au devenit reticenti la acest mediu restrictiv. Ei incep sa caute raspunsuri alternative la scolarizarea traditionala.

Unul dintre aceste raspunsuri este scoala democratica sau "libera" de scolarizare. Exista mai multe modele de scoli democratice in toate colţurile globului, de la Israel catre Japonia, din Noua Zeelanda si din Thailanda in Statele Unite.
Cea mai veche si cea mai faimoasa dintre aceste scoli este Summerhill, situata pe coasta de est a Angliei.

Scoala Summerhill a fost fondata in 1921, intr-o perioada in care drepturile persoanelor fizice erau  mai puţin respectate ca astazi. Copiii erau batuţi in cele mai multe case si disciplina era cheia cresterii copilului. Prin auto-guvernarea ei si prin libertatea ei, a luptat pentru mai mult de optzeci de ani impotriva presiunilor sa se conformeze, in scopul de a oferi copiilor dreptul de a decide pentru ei insisi. Scoala este acum o comunitate infloritoare democratica, care arata ca copiii invaţa sa aiba incredere in ei, sa fie toletantisi plini de grija atunci cand lise ofera spatiul necesar pentru a fi ei insisi.

Scoala Summerhill este una dintre scolile cele mai renumite din lume si a influenţat practica educaţionala in multe scoli si universitaţi. Miscarea democratica a scolilor este acum in plina inflorire pe plan internaţional, cu multe scoli care se bazeaza pe filosofia lui A.S. Neill sau sunt inspirate de citirea carţilor sale.

Summerhill este o comunitate de peste o suta de oameni. Aproximativ 95 dintre acestia sunt copii cu vârste cuprinse intre 5 si 18 an, restul sunt cadre didactice, parinţi si alte categorii de personal. Scoala este situata intr-o casa victoriana iubita, cu  spatiu vast, la doua mile de coasta de est a Suffolk.

Majoritatea copiilor sunt la Sumerhill pe termen lung, dar sunt si copii de zi. De obicei de copiii mici se ocupa copiii mari. Se prefera ca copiii sa doarma la Summerhill, fapt care este coeducational si ofera placere si diversitate de copii din intreaga lume.

Exista o gama larga de materii, pana la nivelul GCSE si peste el. O programa noua este creata de fiecare data cand copiii mari au absolvit. Nu exista nici o constrangere de participare a copiilor la ore.

Orarul este astfel organizat, incat exista acces liber la arta, lemn si la calculatoare. Exista de asemenea arii libere in care copiii care nu sunt la ore sa poata sa piarda timpul, sa se amuze, sa socializeze, sa se joace, sa fie creativi. Adultii nu sunt acolo sa creeze lucruri pentru copii, ei sunt acolo sa creeze lucruri pentru ei insisi. Sporturile, jocurile si alte amuamente sunt toate generate de copii si adulti, in functie de nevoie.

Personalul scolii se intalneste zilnic pentru a dsicuta orice problema intalnita sau care ii preocupa. O atentie deosebita este acordata monitorizarii copiilor nou sositi si celor care ar putea avea probleme cu lectiile. Personalul ia in considerare diverse actiuni care sa ajute copilul in procesul de invatare. De exemplu, daca un copil este nervos in sala de clasa, i se ofera lectii unu la unu. Acesta este cazul copiilor rapizi sau lenti. Copiii pot sustine examenele mai devreme daca doresc si majoritatea lor iau examenele GCSE  inainte de a parasi scoala. Unii copii prefera sa nu ia parte la aceste examene.

Cea mai importanta libertata la Summerhill este dreptul de a se juca. Toate lectiile sunt optionale. Nu exista nici o presiune de a fi conform cu ideile adultilor referitoare la crestere, desi comunitatea are asteptari de comportament rezonabil de la fiecare individ in parte. Intimidarea, vandalismul sau alte comportamente antisociale sunt tratate de catre avocati alesi speciali, sau de catre intreaga comunitate la reuniunile sale zilnice.

Scoala se intinde pe  douasprezece acri de gradina si de padure, avand o multime de spatiu pentru ciclism, constructii de colibe, catarare in copaci, focuri de tabara, camping, jocuri de imaginatie. Exista o piscina pentru utilizarea in timpul verii, un teren de tenis, un teren de joaca, zona de baschet precum si zona acoperita pentru tenis de masa. In timpul iernii si al primaverii exista un comitet ales de comunitate pentru a organiza jocuri si activitaţi dupa-amiazile si serile. Acestea includ jocul de-a prinselea, jocuri de cuvinte, jocuri de masa, jocuri spontane, spune povestea, calatorii, cinema etc.

Summerhill este o comunitate fericita si plina de grija care recunoaste importanţa exprimarii emoţiilor si a  invaţarii prin sentimente. Exista o deschidere si o onestitate generala in rândul membrilor comunitaţii. Personalul nu foloseste autoritatea adultului de a impune valori si de a rezolva probleme; acestea sunt rezolvate de catre individ, cu ajutorul unor prieteni sau mediatori sau de catre comunitate in cadrul reuniunilor.

Scoala are un program de informare cu propria persoana angajata pentru relaţii externe si cu un comitet ales de elevi care iau parte in mod regulat la conferinţe, programe pentru drepturile copiilor, ateliere de lucru in scoli si colegii etc. Scoala se straduieste sa permita vizita in scoala a cat mai multor oameni, pentru a vedea acest sistem unic in acţiune. Exista planuri de viitor de a impartasi experienta indelungata si unica cu alte scoli din intreaga lume. Fiica lui AS Neill, Readhead Zoë, si sotul ei, Tony sunt in mod regulat invitati pentru a preda in strainatate. Raspunsul entuziast reflecta recunoasterea crescânda a scolii ca un far de lumina al educatiei centrate pe copil. Vizite recente au inclus Japonia, Coreea de Sud, Brazilia, Italia, Portugalia, Germania, Spania Si Grecia.

Atmosfera de comunitate de la scoala este foarte puternica. Intr-o mare masura trebuie sa fie asa acolo unde 100 de persoane locuiesc in imediata apropiere mai multe de jumatate din an, dar este stimulata la Summerhill de faptul ca toţi locuitorii sunt considerati membri egali ai comunitaţii. Toti membrii au parte de aceeasi egalitate ca cetaţenie ai scolii - cadrele didactice, copii mari si copiii mici deopotriva - acest lucru este reflectat in interacţiunile lor zilnice. Exista o usurinţa de relationare de la egal la egal care nu poate exista intr-o ierarhie, o relationare prietenoasa si informala.

Ceea ce face ca egalitatea sa fie reala mai degraba decât simpla retorica este adunarea. Toata lumea stie, de exemplu, ca daca un membru al personalului nu a avut nici o sancţiune impotriva unui elev, nu este o garantie ca nici elevul nu are o sanctiune faţa de el - si ca atunci cand un profesor aduce un caz al unui elev, nu este nici mai mult nici mai puţin probabil sa reuseasca, doar datorita statutului relativ al persoanelor implicate. Aici, toata lumea are acelasi statut.
„Poti iubi idea, sau poti sa o urasti, dar daca ai copii tai, daca educi copii, sau daca ai fost vreodata copil, un lucru este sigur, nu vei mai vedea copilaria sau educatia in aceeasi maniera niciodata.” - Zoe Neill Readhead
Rezultatul este un puternic sentiment de solidaritate cu Summerhill intre toţi membrii sai diversi. Exista o diversitate pe mai multe planuri: pe langa diferentele de varsta, Summerhill este o comunitate internaţionala. Multe naţiuni sunt reprezentate, inclusiv Franţa, Germania, Olanda, Israel, Elveţia, SUA, Coreea Si Taiwan; Marea Britanie are  mai puţin de jumatate din elevi.

Desigur nu totul este roz in gradina. Uneori un copil cu puternice inclinatii spre rebeliune, de obicei un nou venit, se comporta intr-un mod destructiv, deliberat, spargand legile scrise si nescrise ale comunitatii cu consecinte ravasitoare. Este interesant faptul ca acesti copii razvratiţi sunt in general cei care au sosit recent la Summerhill dintr-o scoala conventionala. Ei par a fi razvratiţi impotriva structurii neloiale si autoritare din care provin; când ei erau ei acolo, rebeliunea nu a fost posibila. Evident, ei pot fi distructivi, dar de obicei ei se instaleaza si inceap sa se bucure de libertatea de la Summerhill intr-un mod mai constructiv.

Un vizitator care recent a stat in scoala a scris: „Poate ca exista hartuiala la Summerhill, dar eu nu am vazut-o. Este posibil ca copiii mai mare sa se considere regi peste juniori, dar eu nu am perceput nici un indiciu in acest sens. Ceea ce eu am vazut cu adevarat este ca copii de opt ani sar in mod neasteptat in spatele baietilor de 15 ani, si sunt plimbati asa roata cu buna dispozitie. Copiii mai mici suparati sunt consolati cu un brat pe umarul lor de catre un copil mai mare. Am vazut copii stant in colturi povestind infocat despre o problema sau alta a momentului, total dezinteresati daca interlocutorii lor sunt de varsta lor, sau mai tineri sau mai mari cu un an, cu trei ani sau cu sase ani... Ar fi stupid sa sugerez ca toti acestia nu au propri lor prieteni, dar nu cred ca vreunul din ei are dusmani.”

Educatia Montessori

Specificul metodei Montessori

"Sa nu faci niciodata pentru un copil ceea ce poate face singur." (Maria Montessori)

ROLUL PROFESORULUI

In cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator, numit ghid sau director, intrucat educatorul Montessori nu preda in mod traditional. Copiii invata singuri, folosind materialele specifice, timp in care rolul educatorului este sa directioneze, sa stimuleze si sa ghideze activitatea acestora. La inceput copiilor li se face o prezentare a materialelor. Incet si cu miscari precise, educatorul utilizeaza materialul potrivit cu destinatia sa, timp in care un grup de copii sau un singur copil il urmareste. In timpul acestei demonstratii, cuvintele si miscarile excesive sunt evitate, iar actiunile sunt segmentate astfel incat sa se asigure o mai buna intelegere a conceptului prezentat.

Decizia de a preda o anumita lectie rezulta de cele mai multe ori din observarea atenta a copiilor, precum si din evaluarea muncii lor anterioare. Unele lectii pot fi explicate din nou, daca se constata ca un copil are nevoie de mai multa informatie sau de informatie noua.

Educatorul nu se amesteca niciodata atunci cand un copil e concentrat, si nu intervine decat daca a constatat ca acesta are nevoie de ajutor, nu stie ce sa faca, sau ii deranjeaza pe ceilalti colegi. Ajutorul pe care un educator Montessori il ofera copilului este intodeauna extrem de limitat - atat cat sa se asigure ca acesta a iesit din impas. Copilul nu este corectat atunci cand greseste. Se considera ca inca nu  ajuns sa stapanesca suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strans si reluat cu alt prilej, dupa o lectie individuala, ori dupa o anumita perioada de timp.

Educatorul Montessori nu pedepseste copiii niciodata dar nici nu le ofera recompense. Se considera ca singura recompensa de care are nevoie un copil este cea provenita din multumirea de sine, din faptul ca a realizat un lucru bun si corect, bazandu-se pe propriile lui puteri.

In cazul in care un copil ii deranjeaza pe colegii lui sau se comporta intr-un mod care afecteaza armonia si ordinea din clasa, acesta va fi luat de catre educator si dus intr-un loc retras de ceilalti copii. I se va asigura jocul favorit dar va fi lipsit de libertatea de a se deplasa prin clasa dupa vointa proprie. Educatorul va veni din cand in cand si ii va adresa cuvinte blande de simpatie sau ajutor, in cazul in care are nevoie. Se considera ca lipsa libertatii de miscare si tratarea copilului ca pe un bolnav este suficienta pentru a-l face sa inteleaga ca a gresit.

“In loc sa incercam sa-l cucerim din interior si sa-l directionam ca pe un suflet uman, intotdeauna ne-am dorit sa dominam copilul prin forta, prin impunerea unor legi externe. In acest mod, copiii au trait pe langa noi fara sa ajungem sa fim capabili de a-i intelege vreodata. Dar daca dam la o parte toata artificialitatea cu care i-am invaluit si toata violenta cu care, prosteste, am incercat sa-i disciplinam, ei ni se vor arata noua in toata frumusetea firii lor copilaresti, cu o gentilete si dragalasenie absoluta.” (Maria Montessorii – Metoda Montessori (1969)

Montessori a observat cum copiii prospera atunci cand li se ofera libertatea intr-un mediu propice nevoilor lor. Dupa o perioada de intensa concentrare si lucru cu materiale care le starnesc interesul, copiii dau dovada de vitalitate si multumire de sine. Concentrandu-se la o activitate liber aleasa, neintrerupta, copiii ajung la auto-disciplina si pace interioara. Dr. Montessori a denumit acest proces “normalizare” si este citat ca fiind “cel mai important rezultat al muncii noastre”. ( Maria Montessori, Mintea absorbanta 1949).

MEDIUL SI MATERIALELE DINTR-O CLASA MONTESSORI

Dr. Montessori a considerat ca, pentru ca un copil sa faca cele mai productive alegeri si sa isi exercite controlul asupra alegerilor facute, mediul inconjurator trebuie sa fie special proiectat astfel incat sa stimuleze o activitate constructiva din partea acestuia.

Fiind una dintre modalitatile prin care acest mediu este pregatit, ordinea, faciliteaza dorinta copilului de a alege si concentrarea. Bunul simt sugereaza ca este mult mai usor sa alegi obiectul dorit atunci cand alternativele sunt aranjate intr-o maniera ordonata.

Materialele Montessori ii ajuta pe copii sa faca alegerea dorita prin faptul ca acestea sunt expuse pe rafturi aflate la o inaltime potrivita varstei, pe mese sau pe covorase (cand le utilizeaza alti copii). Astfel este foarte usor pentru copil sa ia materialele de pe rafturi, sa le utilizeze pentru un timp si apoi sa le puna la loc. Din contra, in clasele traditionale, materialele sunt de cele mai multe ori inchise in dulapuri si profesorul este cel care controleaza cand si cum urmeaza sa fie utilizate.

O alta modalitate prin care mediul ajuta copilul si ii faciliteaza alegerea si controlul asupra activitatii  dorite, este  dimensiunea mobilei. Aceasta consta in scaune si masute din lemn create special pentru copii, care se pot deplasa acolo unde doreste fiecare copil sa isi desfasoare activitatea, locurile nefiind prestabilite (acum un lucru obisnuit in gradinite, se pare ca este rodul inovatiei Mariei Montessori - Elkind, 1976).

Clasa Montessori este aranjata pe “zone”, de obicei delimitate de dulapioare cu rafturi joase. Fiecare “zona” contine materiale specifice subiectelor respective (arta, muzica, matematica, limba, stiinta etc.) 

Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului si acumularea cunostintelor prin utilizarea repetata. Cele mai multe sunt facute din lemn, pictate in culori primare sau culori care atrag interesul copilului (ex. turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat si este de dorit ca sa fie utilizat exclusiv in acel scop. Utilizarea corecta a acestor materiale este de natura sa promoveze o mai buna intelegere a unui anumit concept. Cand se constata ca materialele nu sunt utilizate conform cu destinatia lor, educatorii repeta lectiile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine structurat. Materialele care formeaza curriculumul sunt prezentate in secventa ierarhica existand si o legatura complexa cu materialele din diferite alte zone ale aceluiasi curriculum.

Fiecare material dintr-o clasa Montessori izoleaza un singur concept. De exemplu, materialul cunoscut sub numele de “turnul roz” este facut din 10 cuburi din lemn cu marimi variabile, vopsite in roz. Copilul construieste un turn cu cel mai mare cub jos si cel mai mic sus. Astfel este izolat conceptul de dimensiune. Alte materiale utilizeaza concepte diferite: tabletele colorate pentru culori, materialele geometrice pentru forme, etc.

Material preluat de pe http://www.gradinitamontessori.ro. Multumim.