Umilirea in public nu face copiii mai cuminti

Stire de pe Radio Itsi Bitsy

27 Octombrie 2011

Umilirea - lovirea copilului in public, pe strada, in fata altor persoane sau in fata clasei - afecteaza imaginea de sine a copilului, il invata ca nu are valoare pentru adult.
 Lovirea copilului il va face pe acesta sa se teama de adult si sa ascunda anumite comportamente, in loc sa aiba incredere in parinte si sa invete comportamentele adecvate. Pentru copii, astfel de pedepse sunt prea dure si depasesc capacitatea lor de aparare.  

Campania „Asculta-i sufletul” derulata de organizația Salvați Copiii, in perioada septembrie -decembrie a acestui an, trage acum un semnal de alarma asupra comportamentului abuziv al parintilor fata de propriii copii. Sfatul specialistilor pentru parinti este sa-si respecte copilul - corpul lui, mintea lui si sentimentele lui - si sa nu subestimeze niciodata pericolul de a-l rani grav atunci cand il umilesc.
Parinti, invatati sa deveniti prietenii copiilor vostri!

O zi minunata

O zi minunata...

Sa ne bucuram de ea, sa ne bucuram de fiecare clipa, poate e ultima sau poate e prima dintr-un sir infinit de armonii...

           



            "Cand soarele trimis-a raza peste pustiul din frunzis, venira gazele si fluturii la un ospat cu roua si nectar din flori.
            Odata cu venirea lor, sosi si viespea cea rautacioasa, ce nu putea lipsi de la ospatul dat de o Craiasa Luminata.
            Cu totii s-asezara randuri-randuri, si asteptau sa vina Binecuvantatul ce aducea alinul pacii zilei, prin presararea de Lumina-n ganduri...
            Cand Luminatul Binecuvantat venit-a, cu totii s-aplecara-n fata Lui, iar El, cand mina ridica, lasat-a peste ei Iubirea, Lumina, Binecuvantarea Sa.
            Cu totii ospatara-n pacea diminetii, ce nu lasa tristete nimanui, iar viespea cea rautacioasa tacu si ea in fata Domnului.
            Oricat de rea e firea celui ce uraste, nu poate face rau in fata Pacii Luminate...
            Urechile de-ar auzi ce-am luminat s-ar desfata cu ochii la un loc, prin lacrima ce a cazut si-a preaspalat gandirea celor ce nu stiu si nu cunosc ce-i drept, Lumina si curat... "

Pilda unei zile de dorit - IJ Francisc Maitreya

Lectiile de muzica, in copilarie, tin creierul tanar, la batranete

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/creier/lectiile-de-muzica-in-copilarie-tin-creierul-tanar-la-batranete-1089908

A canta la un instrument, in copilarie, aduce beneficii neasteptate si cu bataie lunga. O demonstreaza un studiu realizat de oamenii de stiinta de la Scoala de Medicina din cadrul Universitatii Emory, care au descoperit ca cei care au luat lectii de muzica in prima parte a vietii au creierul mai tanar, mai agil, la batranete.
In cadrul studiului, au fost testate abilitatile cognitive in cazul a 70 de voluntari, acestea dovedindu-se superioare in randul celor care studiasera muzica in copilarie. Studiul a intarit si ipoteza deja lansata ca o a doua limba straina cunoscuta protejeaza de dementa, relateaza LiveScience.

Potrivit neurologului Brenda Hanna-Pladdy, implicat in studiu, muzica inseamna o provocare pentru creier, un exercitiu cognitiv care tine creierul in forma, facandu-l capabil sa se adapteze provocarii reprezentate de imbatranire. Pentru ca a studia un instrument cere ani de practica si invatare, in creier se formeaza noi si noi conexiuni ce compenseaza declinul cognitiv ce apare odata cu inaintarea in varsta, a explicat aceasta.

In cadrul studiului au fost testati voluntari cu varste cuprinse intre 60 si 83 de ani, o parte cu pregatire muzicala ce se intindea pe o perioada de 1 pana la 9 ani, o alta fara, si ultima avand in urma 10 ani de muzica, chiar daca niciunul nu era profesionist.

Tuturor le-a fost testata memoria, atentia si fluenta verbala, cei care studiasera muzica avand cele mai bune rezultate, iar cei care nu aveau habar de asa ceva situandu-se la polul opus.

10 puncte slabe ale alimentatiei moderne - Lidia Boje

In cartea "DE-ACUM VOI FI MAI SANATOS" scrisa de Lidia Boje, regasim cele 10 puncte slabe ale alimentatiei moderne:

1. EXCESUL DE GRASIMI SATURATE SI COLESTEROL

        Rezolvare: reduceti total grasimile animale si folositi numai grasimi vegetale.

2.  EXCESUL DE CARNE

        Rezolvare: adoptati o alimentatie preponderent vegetariana, hraniti-va cu fructe si legume din abundenta, gatite cat mai natural si apetisant

3. EXCESUL DE ZAHAR RAFINAT

        Rezolvare: eliminati din alimentatie zaharul, numit "criminalul alb" sau "moartea alba", si inlocuiti-o cu sirop de artar, miere si alte minunatii pe care le gasiti in magazinele naturiste.

4. EXCESUL DE SARE SI DE CONDIMENTE

        Rezolvare: eliminati din alimentatie condimentele nesanatoase (piper, ardei iute, mustar, otet chimic, praf de copt, bicarbonat). Acestea irita mucoasa gastrica.

5. LIPSA DE VITAMINE

        Rezolvare: folositi regulat o varietate de legume, fructe si zarzavaturi, la fiecare masa folositi cat mai multe cruditati, pentru ca ele contin vitamine si enzime.

6. LIPSA FIBRELOR ALIMENTARE

        Rezolvare: folositi cereale integrale, paine integrala, fulgi de ovaz, secara, orz, grau, etc. Inul este cel mai bogat in fibre.

7. MESE NEREGULATE

        Rezolvare: straduiti-va sa aveti ore fixe pentru masa si cel putin 5 ore intre mese, functiile digestive sunt mai rapide daca pastrati in fiecare zi orele fixate

8. CONSUMUL DE ALIMENTE INTRE MESELE PRINCIPALE

        Rezolvare: nu luati nici macar o nuca intre mese pentru ca mancatul intre mese incetineste golirea stomacului, favorizand fermentarea hranei aflate deja in stomac.

9. NEGLIJAREA MICULUI DEJUN

        Rezolvare: masa de dimineata este bine sa fie masa cea mai bogata nutritiv, iar cina sa fie cu cel putin 3 ore inainte de culcare.

10. STRESUL PSIHIC

       Rezolvare: timpul mesei sa fie placut si nu in graba.

Mancand incet si mestecand bine, hrana devine mai gustoasa si digestia mai usoara!

De ce bem apa

Dupa aer - respiratia, viata, vine apa... cat de minunata este!

70% din planeta e acoperita cu apa...

Corpul uman contine 70% apa ... procentul fiind diferit in functie de varsta (la copil mic 80%, la varstnic 60-65%). Apa este distribuita astfel:

- celulele contin 60-90% apa

- muschii - 70-75% apa

- creierul - 85% apa

- oasele - 20-25% apa

Rolul apei in organismul uman
Toate functiile organismului, TOATE, au nevoie de apa, sunt conditionate de existenta apei: respiratia, digestia, activitatea hormonala, termoreglarea, activitatea musculara, eliminarea toxinelor, circulatia sangelui, vazul, vorbirea... Cand 20% din cantitatea de apa din corp se pierde, viata omului inceteaza. 
Apa este dizolvant pentru substantele ingerate.

Apa este mediul in care se desfasoara cele mai multe reactii chimice legate de metabolismul substantelor si deci de viata.

In organismul uman au loc numeroase reactii chimice care dau nastere la caldura , energie si la metabolismul necesar vietii. Aceste reactii au nevoie de un mediu apos, altfel substantele nu se pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc .

Pe langa aceasta apa insasi ese un electrolit slab, care se disociaza in ion de hidrogen (H+) si hidroxil (OH-). Acesti ioni au proprietati catalitice, ei accelerand un numar considerabil de reactii care in mod normal ar dura zile intregi, in prezenta ionilor reactiile au loc in cateva secunde .

Apa acumuleaza si degaja caldura prin evaporare. Aceste insusiri ale apei au un rol foarte important in fiziologia termoreglarii, mentinand temperatura corpului. La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit. Din fericire organismul dispune de o serie de mijloace de eliminare a caldurii. Schimbarea apei din stare lichida in stare gazoasa presupune o pierdere de caldura de la corpul unde se afla apa. In corpul omenesc fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii ( transpiratie ) la temperatura camerei inlesneste pierdera a 580 de calorii mic.

Apa ajuta la transportul si absorbtia substantelor nutritive, fiind solvent pentru numeroase minerale:Na,Ca,K,Mg,Cl
Apa ajuta digestia si previne constipatia.
Apa mentine functia corecta a rinichilor. 

Apa dilueaza si epureaza deseurile.

Apa controleaza echilibrul acido-bazic.
Apa este mediul principal de transmitere a informatiilor catre toate celulele corpului uman.

Cand si cata apa bem?

Inghitim apa, apoi apa este luata din stomac si din intestine si este transportata de sange in tot organismul, fiind retinuta de tesuturi. Rezerva de apa a organismului o constituie in special muschii si pielea, datorita volumului lor. Pe langa acestea si celelalte organe si parti ale copului omenesc au in compozitia lor o cantitate insemnata de apa ( ficatul, creierul, plasma sanguina, celulele, plamanii).

In mod normal organismul uman are nevoie zilnic de 2-3 litri de apa. Uneori aceasta nevoie creste la zeci de litri de apa. Intrebarea este de ce e nevoie sa “schimbam apa”? Este limpede ca daca eliminam apa trebuie sa o si punem inapoi.
Cum se elimina apa?

1. Apa se elimina din organism in primul rand prin rinichi (1 litru si jumate pe zi). De fapt pierdera aceasta variaza intre 0,6 - 2 litri pe zi. In unele cazuri se pot atinge valori foarte mari. Astfel , in boli precum diabetul, pot fi eliminate cantitati uriase de urina ( 8 - 10 litri pe zi).

Rinichii au un rol foarte important: ei extrag din sange toate substantele nefolositoare sau daunatoare organismului, pe care acesta le-a adunat din tesututri si organe. Pentru a arunca afara aceste substante este neaparat nevoie de apa, in care aceste substante sunt dizolvate. Restul apei se elimina prin plamani, sub forma de vapori ( ~400 cm2 ), prin intestine ( 100 - 200 cm2 ) si prin piele ( 500 cm2 ).

2. O mare parte din apa se pierde prin plamani. In respiratia accelerata la om, in timpul muncii sau efortului fizic, si cantitatea de apa care se elimina prin plamani creste. Oamenii care muncesc in conditii de temperatura ridicate pot pierde pana la 6-10 litri de apa pe zi.

In fiecare zi avem nevoie de 8 pahare de apa, respectiv 2 litri de apa. Apa, nu suc / supa / cafea / ceai s.a.

Lipsa apei este cauza nr. 1 a oboselii din timpul zilei.

O scadere de 2% de apa din organism poate duce la pierderea temoporara a memoriei, dificultate in calculele bazice de matematica si probleme de focalizare in fata monitorului sau a unui document important.

La 37% din americani, mecanismul setei este atat de slab incat ei confunda setea cu foamea? Cred ca muhuhulte alte natii au aceeasi problema...

Durerile de oase si de articulatii se calmeaza daca se beau cele 8 pahare de apa pe zi.

Este important de stiut ca:

- niciodata nu se bea apa in timpul mesei (diluarea salivei si a sucului gastric da nastere unei digestii incetinite, iar mancarea ajunge in stomac, stagneaza si se altereaza)

- ideal este sa bei apa intre mese, la minim o ora dupa masa si la 30 minute inainte de masa

- e recomandat sa nu se bea apa inainte de somn, pentru ca alunga somnul

- apa sa nu fie rece, caci ar solicita efort din partea organismului sa incalzeaza lichidul la nivel de asimilare

- cafeaua, sucul, ceaiurile si bauturile dulci nu pot inlocui apa, dimpotriva, ele cresc nevoia de apa, mai mult decat atat, sunt alimente pentru organism.

Starea si reglerea metabolismului apei

Multi oameni si-au pus intrebarea de ce le este sete? Setea este semnalul lipsei de apa in organism. Celulele din diferite tesuturi ajung la un moment dat sa nu mai aiba destula apa. Acest lucru se intampla mai ales vara. Celelele anunta creierul despre lipsa apei. La nivel cerebral informatia este prelucrata si se formeaza senzatia de sete, care ne obliga sa bem apa.

Cat timp poate sa traiasca o vietuitoare fara apa? Aceasta variza mult de la ospecie la alta. Unele specii, cum sunt molii sau serpii au o rezistenta foarte mare la lipsa apei. La fel si camilele au o rezisenta buna la deshidratare. Insa majoritatea animalelor nu por suferi lipsa indelungata a apei. Oamenii pierduti in desert fara apa, supravietuiesc cel mult 3 zile.

Metabolismul apei este influentat de multe glande cu secretie interna ( tiroida, glandele suprarenale, glandele genitale, pancreasul, ficatul), dar organul cel mai important care regleaza metabolismul apei este hipofiza. Hormonul lobului posterior al hipofizei - pituitrina - provoaca o diuree puternica (cresterea cantitatii de urina).

Scoarta creierului are un rol foarte important in reglerea introducerii, folosirii si eliminarii apei din organism. Ca organ coordonator, scoarta creierului intervine in toate aceste procese.

Astfel viata devine indisolubil legata de apa …

Cantitatea de apa din componenetele lichide ale corpului omenesc :

Plasma Sanguina	3 litri
Lichid interstitial	14 litri
Apa din celule	29 litri

Procente de apa din corpul omenesc:

Creier	85 %
Plamani	80 %
Inima	79 %
Splina	75 %
Rinichi	82 %
Sange	83 %
Muschi	75 %
Oase	25 %

 

Pe termen lung, consumul unor lichide de proasta calitate sau insuficiente poate sa dauneze grav sanatatii, iar uneori poate sa fie fatal.

De calitatea si cantitatea apei din corpul nostru depinde sanatatea si longevitatea noastra.

Important de retinut este ca unul din factorii cei mai importanti ai imbatranirii si ai numeroase boli este scaderea concentratiei de apa din corp.

- O scadere de numai 2% a procentului normal starii de echilibru functie de varsta, poate avea consecinte foarte grave.

- O scadere de 15-20% poate provoca chiar moartea.
  

Cea mai mare parte din apa din organismul uman nu se schimba. Ea imbatraneste odata cu omul. Ceea ce consumam zilnic inlocuieste ceea ce eliminam zilnic prin respiratie, transpiratie sau urina. Pe masura ce apa din corp imbatraneste, cantitatea de gaze dizolvate in ea creste si o polueaza. Se spune ca apa poluata din organism are legatura cu deuteriu, si am primit niste explicatii frumoase privind deuteriul, pe care le puteti citi in comentariile la postare. Cand in corp este excesde deuteriu, are loc o diviziune haotica, extrem de accelerata a celulelor maligne, care distrug tesutul uman la nivel celular). Daca reusim sa inlocuim in totalitate aceasta apa poluata din corp cu alta nepoluata,atunci vom reusi sa dam o tinerete nou organismului. Daca reusim sa inlocuim in totalitate aceasta apa poluata din corp cu alta nepoluata,atunci vom reusi sa dam o tinerete nou organismului.
Metoda prin care putem sa mai inlocuim partial apa uzata din corp este consumul de legume si fructe proaspete si de alimente vegetale. 
Apa vie si apa moarta este un alt subiect interesant, despre care voi scrie intr-un alt articol.


Bibliografie:
http://www.referatele.com/referate/chimie/online1/Apa-si-organismul-uman-referatele-com.php 
"De-acum voi fi sanatos" - Lidia Boje 
http://omulideal.webgarden.ro/menu/importanta-apei-pentru 

Cantecele prescolari

Am facut o selectie, cu mult drag v-o daruiesc.

Sunt cantecele pentru prescolari, pe care se poate si dansa, pe care sunt si jocuri pentru grupuri de copii, poate unii din voi le stiti, vi le amin si le veti juca cu copiii! Distractie!
In cazul in care nu stiti vreo melodie, cautati-o pe internet, toate cantecele sunt postate in diverse interpretari pe youtube si pe trilulilu.

Daca vesel se traieste

Daca vesel se traieste fa asa:
*
Daca vesel se traieste fa asa:
*
Daca vesel se traieste
Unul altuia-i zambeste
Daca vesel se traieste fa asa:
*

La fiecare strofa, in loc de *:
- se bate din palme;
- se bate din picioare;
- se pocneste din degete;

- se inventeaza noi miscari
- se fac toate miscarile.

Alunelu'

Alunelu', Alunelu', hai la joc,
Si la stanga si la dreapta, haideti frati

Alunelu', Alunelu', hai la joc,
Sa ne fie, sa ne fie cu noroc.

Cine-n hora o sa joace,
Mare, mare se va face.
Cine n-o juca de fel
Sa ramina mititel.

Broscuta oac  

Ce petrecere frumoasa e la margine de lac
Broscarimea bucuroasa are suc si cozonac

Refren:
Oac oac diridiridam
Oac oac oac oac diridiridam

Un broscoi cinta la tobe
Si o broasca la tambal
O broscuta mica strimba
Vrea sa joace sus pe deal
Refren

Dintr-o trestie inalta
A iesit un ciine schiop
Broscarimea speriata
A luat-o la galop
Refren

Bate vantul...

Bate vantul frunzele,
Invarte moristile,
Randunica asa zboara,
Iar eu trag zmeul de sfoara.

Mama la placinte coace
Si bunica lina toarce
Tata trage la rindea
Iar eu bat din palme-asa.

Mosul taie lemnele
Eu adun surcelele
O fetita da la pui
Iar eu in copac ma sui.

Batistuta – joc

Am pierdut o batistutza
Ma cearta mamica
Cine afla sa mi-o deie
Ca-i sarut guritza!

Batista-i parfumata
Se afla la o fata,
La o fata frumoasa
Pe care o iubesc...

Cantecul gamei

DO e o doamna mai voinica,
RE un rege mustacioss,
MI o mica turturica,
FA un falnic chiparos,
SOL solfegiul nu e greu,
LA la fel cantam mereu,
SI e nota de sfarsit,
si la do am revenit .
do, re, mi, fa, sol, la, si, do

do, si, la, sol, fa, mi, re, do

Coco Rocco

Refren:
Coco Rocco Rocco

este papagalul meu
Coco Rocco Rocco

papagalul curcubeu.

Are rosu langa ochi
Sa nu-i fie de deochi
Si sa fie fistichiu
Are cioc portocaliu
Galben e la aripioare
Si e verde la picioare
Este violet la creasta
Si codita e albastra.

Refren

Musafirii stau la masa
Iar el tot zboara prin casa
Coco Rocco al meu vorbeste
Toata lumea il iubeste
Cred ca ar trebui sa stiti
Ca nu-i bine sa-l jigniti
Fiindca-i foarte bun de gura
Face multa tevatura

Refren

Hai cu noi

Dimineata la gradi am venit,

Micul dejun e pregatit,

Bucurosi noi il mancam

S-avem putere sa ne jucam.

Refren:

Apa si fructele,

Broccoli, toate legumele,

1, 2, 3 sunt prietenii mei!

Rosii, verzi ce culoare vrei!

Fructe multe anul are,

Noi mancam din fiecare:

Kiwi, pere, prune dulci

Struguri buni sa-i tot mananci.

Salata verde cu ulei,

Punem rosii si ardei,

Radem cativa morcovei

Si varza daca vrei.

Hai la joaca, sa sarim

Prinde mingea, hai sa fugim!

Ce bine ne simtim!

Stam intr-un picior sau ne rostogolim

Are mama o fetita
Refren: Are mama o fetita,
Cat un ghemotoc!
Are mama o fetita,
Frumusica foc!

Vesela si harnicuta,
Unde s-ar afla,
Parca e o furnicuta!
Asa este ea!

Si la scoala si acasa
E mereu in zor!
Fata mamii e voioasa
Si de ajutor!
Refren: ...

A a a, acum e toamna da

A, a, a, acum e toamna da
Iarba cand se vestejeste
frunza-n codru ingalbeneste
A a a acum e toamna da

E, e, e, placuta vreme e
mere prune nuci si pere
noi avem dupa placere
e e e placuta vreme e

I, i, i,veniti copii la vii
din struguri mustul se face
si mustul noua ne place
i i i veniti copii la vii

O, o, o, se duc cocori-n stol
se duc cuci si randunele
si ne pare rau de ele
o o o, se duc cocori-n stol

U, u, u, se macina grau
si din grau painea se face
si noua painea ne place
u u u, se macina grau

Bat din palme

Bat din palme clap, clap, clap

Bat din palme clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvartim, ne rasucim
Si la hora noi pornim.

Si la dreapta uite-asa
Si la stanga tot asa
Ne-nvartim, ne rasucim
Si la hora noi pornim.

Degetele mainii

Degetul cel mare pleaca la plimbare,
Aratatorul duce bastonul,
Mijlociul duce pardesiul,
Inelarul duce geamantanul,
Iar degetul mic, findca e pitic,
Nu duce nimic.

Cucule, pasare sura

Cucule, pasare sura, cuc, cu-cu,
Cucule, pasare sura, cuc, cu-cu,
Ce tot cinti la noi pe sura
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.
Ce tot cinti la noi pe sura
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.

Ori ti-e foame, ori ti-e sete, cuc, cu-cu,
Ori ti-e foame, ori ti-e sete, cuc, cu-cu,
Ori ti-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.
Ori ti-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.

Nu mi-e foame, nici mi-e sete, cuc, cu-cu,
Nu mi-e foame, nici mi-e sete, cuc, cu-cu,
Ci mi-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.
Ci mi-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.

De Ziua Ta Mamico

Refren:
De ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
Si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut sa-ti culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar pana la urma moare
Si cui e de folos?
Refren:

Am vrut sa-ti culeg stelute,
sa-ti fac un frumos colier,
Dar cine nu stie oare
Ca in zori stelutele pier?
Refren:

Am vrut sa-ti culeg o raza
De soare, sa-ti prind in par,
Dar tu stralucesti mai tare
De dragoste si dor.
Refren:

Degetelele

Ne jucam, ne jucam
Cu degetul mare noi ne jucam
Cand degetul mare a obosit,
Aratatorul a si sosit

Ne jucam, ne jucam
Cu aratatorul noi ne jucam
Cand aratatorul a obosit
Mijlociul a si sosit

Ne jucam, ne jucam
Cu mijlociul noi ne jucam
Cand mijlociul a obosit
Inelarul a si sosit

Ne jucam, ne jucam
Cu inelarul noi ne jucam
Cand inelarul a obosit
Mititelul a si sosit

Ne jucam, ne jucam
Cu mititelul noi ne jucam
Cand mititelul a obosit
Palmele au si sosit

Ne jucam, ne jucam
Cu palmele noi ne jucam
Cand palmele au obosit
Pumnisorii au si sosit

Ne jucam, ne jucam
Cu pumnisorii noi ne jucam
Cand pumnisorii au obosit
Picioarele au si sosit

Ne jucam, ne jucam
Cu picioarele noi ne jucam
Cand picioarele au obosit
Ochisorii au adormit.

Drag mi-e jocul romanesc

Drag mi-e jocul romanesc,
Dar nu stiu cum sa-l pornesc,

Refren:
Hei! Tra-la-la-la, la,
la, la, la, la, la, la, la.

Ca de nu l-oi porni bine,
Oi pati mare rusine.

Refren

Nu te uita la cojoc,
Ci te uita cum mai joc.

Refren

Grivei

Azi Grivei e manios
ham, ham,
nu razbeste la un os
ham ham
maraie si se framanta
parca s-ar lua la tranta
azi Grivei e manios
ham ham.

Iepurasul

Iepuras, dragalas

Iepuras dragalas
A fugit peste imas
Si s-a dus colo sus
Intr-o tufa s-a ascuns!

Si Codau caine rau
L-a zgornit din cuibul sau
Si-a fugit speriat
Colo-n codru-ntunecat!

Infloresc gradinile

Infloresc gradinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda.

Canta ciocarliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joaca pe campie.

Joaca fete si baieti
Hora-n batatura.
Ah! de ce n-am zece vieti,
Sa te cant Natura.

Invatam sa numaram
Unu, doi - numarati ca noi,
Trei, patru, cinci - ia veniti aici!
Sase, sapte - mergem mai departe,
Opt, noua, zece - nimeni nu ne-ntrece!

In padurea cu alune

In padurea cu alune
Aveau casa doi pitici
Vine pupaza si spune
Vreau sa stau si eu aici
Pu-pu-pu, pu-pu-pu
Vreau sa stau si eu aici, bis

Iata vine si-o broscuta
Top, top, top sarind mereu
Daca e loc in casuta
Tare-as vrea sa stau si eu
Top-top-top, top-top-top
Tare-as vrea sa stau si eu, bis

Soricelul striga-ndata
Iata si eu am venit
Casa voastra e curata
Noroc, bine v-am gasit
Chit-chit-chit, chit-chit-chit
Noroc, bine v-am gasit, bis

Si-n casuta cea draguta
Stau vreo cinci prieteni mici
Soricelul si-o broscuta
Pupaza si doi pitici
Tra-la-la, tra-la-la
Stau vreo cinci prieteni mici, bis

In padurea verde

In padurea verde
Bucurie multa
Cu baieti si fete
Canta cucul canta.

Odiridi, odirididina
Odirididina uha!

Podul de piatra

Podul de piatra
S-a darimat.
A venit apa
Si l-a luat.
Vom face altul
Pe riu in jos,
Altul mai trainic
Si mai frumos.

 

Micul Greieras

Spune-mi iubite copilas,
Cum canta micul greieras?
Cri, cri, cri, cri, cri, cri,
Asa canta micul greieras.

Spune-mi iubite copilas,
Cum rade micul greieras?
Ha, ha, ha, ha, ha, ha,
Asa rade micul greieras.

Spune-mi iubite copilas,
Cum plange micul greieras?
...(se imita plansul)
Asa plange micul greieras.

Spune-mi iubite copilas,
Cum doarme micul greieras?
Mmm, mmm, mmm, mmm,
Asa doarme micul greieras.
Asa doarme micul greieras.

Moara

Moara macina faina
Si morarul toarna-n cos.
Taca,taca,taca,taca!
Taca,taca,taca,taca!

Morarita cantareste
Si da boabe la cocos.
Taca,taca,taca,taca!
Taca,taca,taca,taca!

Hai la moara,hai copii!
Moara macina faina.
Taca,taca,taca,taca!
Taca,taca,taca,taca!

La brutar o duc apoi,
Iar brutarul face painea,
Minunata pentru noi!

Noi suntem piticii

Noi suntem piticii
Piticii voinicii
Piticii barbosii
Cu scufite rosii

Mergem in padure
Dupa fragi si mure
Dupa pasarele
Sa zburam ca ele

Noi suntem piticii
Piticii voinicii
Piticii barbosii
Cu scufite rosii

Mergem pe carare
In padurea mare
Dupa ciupercute
Si dupa fragute.

Ratustele Mele

Ratustele mele pe apa s-au dus, (bis)
Stau cu ciocu-n apa si cu coada-n sus. (bis)
Ratustele mele inoata in iaz, (bis)
Dau din aripioare si fac mare haz. (bis)

Dupa atata joaca foamea a venit, (bis)
Si pornesc grabite drept la pescuit. (bis)

Vorbiti frumos cu copiii vostri, vorbiti pozitiv, vorbiti afirmativ

Am adus pe lume un copil, doi copii, unii trei copii, altii patru copii.

Cand ai un copil e intr-un fel, cand ai doi copii e in alt fel, cand ai trei deja e asa, cand ai patru deja e ... poate mai usor ca se ajuta unii pe altii? Depinde de cum pornim la drum.

Timpul zboara, iti doresti sa faci atatea... atatea pentru copii, atatea pentru tine, atatea pentru familie...

Incepi sa te grabesti, sa gonesti... si tot nu iese, orice viteza ai lua, si in a cincea parca tot pierzi si startul si sosirea.

Si alaturi de cei mai puri, de copiii dragi, de cei care chiar te iubesc neconditionat, pentru care esti soarele, si nu la figurat, ajungi sa tipi, sa ii repezi.

De cate ori am auzit oare:

-  "Vezi sa nu cazi!"

- " Nu vezi ce faci?"

- " Vrei sa te ranesti?"

- " Taci!"

- " Treci in camera ta!"

- " Nu vezi ca eu lucrez?"

- "Ti-am zis eu ca e periculos sa faci asa!"

Gandirea pozitiva este solutia. Mai precis, gandirea pozitiva concretizata in limbaj pozitiv, exprimarea gandurilor in propozitii pozitive. In spatele gandirii pozitive, sau in fata, sau in toate partile, este optimismul, speranta ca va fi bine, increderea ca se poate, ca eu pot, ca si copilul poate. Da, poti sa stapanesti stresul! Da, poti alege sa fii fericit si cand ai probleme! Da, poti sa zambesti si cand ai foarte mult de lucru. Este o atitudine care merita tot ca sa o inveti!

Romanii stiu sa faca haz de necaz, dacii, strabunii nostri, cantau la inmormantari. 

Sa ne dam voie sa fim relaxati interior si bucurosi. Meritam!

Un proverb spune: "Bucura-te de bucuriile mici,  sunt cele mai multe!"

Concret, cateva exemple:

In loc de: - Vezi ca te lovesti!   

Spunem: - Hai in partea asta sa ne jucam! sau - Hai sa iti arat si jocul acesta!

In loc de: - Vrei sa lovesti?

Spunem: - Obiectul acesta este periculos, are o parte ascutita care taie / rupe. Mai bine o punem impreuna pe dulap, sa ne ferim.

In loc de: - Nu lovi copilul!

Spunem: - Mangaie si iubeste copilul! Uite cum se bucura ca ai venit!

In exprimarea pozitiva se evita complet folosirea cuvantului nu. Ideea este ca in momentul in care tu ii dai creierului o informatie, el o rumega muuuult timp. Daca ii spui: "- nu te juca cu cutitul", creierul se gandeste doar la cuvintele pe care i le-ai oferit, respectiv joaca cutit. Daca ii spui: "- nu va bateti!", creierul este complet focalizat pe bataie. Ca sa scoti omul dintr-o situatie neplacuta, spune-i solutia, spune-i cum ti-ar place sa fie situatia, descrie-i prin cuvinte, cat de multe, o solutie placuta pentru toti. Incurajeaza copilul, spune-i: " - Eu cred ca tu poti sa te descurci in aceasta situatie!", - Eu cred ca tu vei  gasi o solutie!", "-Eu cred ca tu poti sa faci asta (si spuneti exact ce doriti)". Rezultatele sunt instantanee si spectaculoase!

Cand un copil este disperat, plange, dezamorsati rapid situatia simplu, spunandu-i: " - Te rog, spune-mi de ce esti suparat. Te rog sa imi spui in cuvinte ce s-a intamplat, de ce esti suparat!". Cand incepe copilul sa vorbeasca, deja a depasit problema.

Succes, dragi parinti pozitivi!

Sirop de struguri

Ingrediente:
2 kg struguri
1 kg zahar brut / brun (sau dupa gust, se poate lasa si fara zahar)
  Optional:

coaja de la 1 lamaie

Mod de preparare:

Se spala strugurii sub jet de apa.Se separa boabele cu mana sau cu o forfecuta.

Se storc boabele de struguri cu storcator de fructe sau se dau in blender si se storc cu o sita. Verificati daca boabele sunt stoarse bine si daca e nevoie mai stoarceti o data strugurii.

Se pune la fiert sucul stors din struguri si se adauga optional zahar brut, dupa preferinte.

Se fierbe seara si dimineata se fierbe din nou, mai ales daca nu s-a pus zahasr brut.
Se pastreaza in sticle inchise ermetic.

Siropul nefiert

Dupa stoarcerea strugurilor sucul se lasa 2 zile la frigider, si se strecoara apoi.

Se pune conservant si se pastreaza la sticla inchisa ermetic.

Pofta buna!

Untul vegan

Ingrediente:

1. 200ml apa rece
2. 3 linguri faina
3. sare dupa gust
4. ulei presat la rece

Preparare:

Se pot face retete diferite adaugand: marar / chimin / patrunjel uscat / susan / boia

Untul tinut la frigider rezista 3 zile, si se poate folosi ca baza in multe retete.

Daca doriti, puteti pregati compozitia fiarta de faina cu apa la congelator, portionat. Cand doriti sa faceti untul, scoateti portia din congelator si direct cu mixerul de mana preparati untul, fara a mai decongela.

Pofta buna!

Crema de roscove tartinabila

Ingrediente:

1. 5 linguri unt vegetal
2. 1 lingurita pulbere de roscove
3. 2 linguri de alune de padure sau nuca macinate
4. sirop de artar sau zahar brut dupa gust (daca vreti o pasta mai tare, puneti zahar brut)
5. vanilie - cateva picaturi

Se mixeaza totul cu iubire.

Pofta buna!

Untul de arahide vegan

Arahidele nesarate si neprajite se mixeaza si se adauga apa treptat pentru a obtine o pasta.

Daca doriti un unt de arahide dulce, atunci amestecati untul de arahide cu miere, si veti obtine o pasta tartinabila delicioasa si sanatoasa!

Ciocolata vegana de casa

Continut:

1. 200ml apa
2. 3 linguri praf de roscove
3. 2 linguri apa rece
4. 2 linguri ulei
5. 1 lingura miere
6. 1 lingura ulei de artar
7. 4 linguri amidon de porumb

Se amesteca 4 linguri de amidonul de porumb cu 3 linguri praf de roscove si cu 200ml apa rece filtrata si se fierb.  Compozitia obtinuta se amesteca cu uleiul, mierea si uleiul de artar si se lasa la racit. Pofta buna!

Verdict oficial: produsele ecologice sunt mai bune

Discutand cu unul si altul despre alimentatie ecologica, bio, organica vad zambetul in coltul buzelor, acel zambet ironic, apoi vine imediat replica pretului mai ridicat al produselor, apoi desigur, explicatia compatimitoare ca de ce sa mai traim ca acum 100 de ani, cand avem la dispozitie tehnologii de varf, care scot din tantar armasar. Pai daca armasarul nu prea e armasar nu mai conteaza, important este ca ARATA ca un armasar din povesti! Iata ce scrie pe site-ul www.ecolife.ro

 

Rezultatele obtinute de proiectul GBP12m - care a studiat in mod stiintific, timp de 4 ani, calitatea fructelor, legumelor si a altor produse ecologice - vor pune, speram, capat controverselor indarjite dintre organizatiile consumatorilor si reprezentantii organismelor guvernamentale, ce ridiculizeaza de ani de zile in presa, prin vocile unor mercenari si savantlici, lupta ecologistilor pentru o alimentatie sanatoasa.

Este mai mult decat de dorit ca aceste rezultate sa schimbe punctul de vedere cinic, aberant si interesat al multor guverne europene, conform carora preferinta pentru consumul de alimente organice, ecologice este doar una din alegerile posibile pentru modul de hranire. Aceasta este o dovada de cumplit dispret elitist, pentru ca stim cu totii: consumatorii NU sunt consultati in nici un fel de catre autoritati daca doresc sa manance produsele tratate cu pesticide si cu ingrasaminte chimice ale marilor ferme producatoare. Ca sa nu mai pomenim de sustinerea fatisa sau tacita de care se bucura marile concerne producatoare de organisme modificate genetic, etichetate, deloc intamplator, cu porecla Frankenstein de catre ecologisti.

Studiul demostreaza ca fructele si legumele ecologice contin cu pana la 40% mai multi antioxidanti, despre care oamenii de stiinta afirma deja cu probe ca ajuta la prevenirea cancerului si a bolilor de inima, principalele cauze ale mortalitatii in Marea Britanie. De asemenea, fructele si legumele ecologice contin un nivel mai ridicat de minerale esentiale, precum fierul sau zincul.

Profesorul Carlo Leifert, expert in hrana organica la Universitatea din Newcastle si coordonatorul proiectului finantat de Uniunea Europeana, sustine ca diferentele sunt semnificative si ca produsele ecologice ajuta la cresterea aportului de nutrienti la persoanele care consuma in fiecare zi cele 5 portii de fructe si legume recomandate. "Daca ai cu 20% la suta mai multi nutrienti in produse si nu-ti poti convinge copiii sa consume cele cinci portii pe zi, atunci sunt suficiente si patru".

In acest weekend, Agentia de Standarde Alimentare a confirmat ca studiaza rezultatele obtinute de studiu pentru a decide (in sfarsit!) o schimbare de pozitie. Pana acum, Ministerele si Agentia sustinusera ca nu exista diferente semnificative intre produsele ecologice si cele obisnuite.

Cercetatorii au cultivat legume si fructe si au hranit vitele de la o ferma de 725 de acri atasata Universitatii din Newcastle alternativ cu furaje ecologice si conventionale. Au descoperit ca laptele provenit de la cirezile hranite cu produse ecologice contine cu 60-80% mai multi antioxidanti decat laptele provenit de la cirezile hranite cu furaje conventionale.

Au constatat, de asemenea, ca legumele ecologice (rosii, salata, ceapa, varza, grau, cartofi) contin cu 40% mai multi antioxidanti si ca rosiile grecesti ecologice contin flavonoide, antioxidanti care reduc riscul bolilor coronariene. Spanacul si varza organica (ecologica) au mai multe minerale decat cele cultivate cu ingrasaminte chimice. La randul lor, varietatile de branza ecologica au de doua ori mai multi nutrienti decat cele ce provin de la animale hranite cu furaje concentrate chimizate.

Leifert spune ca guvernul a sustinut in mod eronat si ridicol ca nu ar fi diferente intre produsele ecologice si cele conventionale. "Sunt acum destule dovezi ca procentul nutrientilor si al substantelor folositoare este cu mult mai ridicat in produsele ecologice decat in celelalte", afirma el.

Jon Ungoed-Thomas
The Sunday Times, 28 octombrie 2007

Relactatia si lactatia indusa

Nenumarate mamici pierd laptelele si nu alapteaza din cauze diverse: operatii, interventii, oboseala, plecare din localitate, stres si cate si mai cate.

Relactatia este un mister bine pitit in birouri, cabinete medicale. Dupa intarcare poate urma ... alaptare!

Relactatia este un proces real, dar pe cat e de real pe atat e de complex.

MAMA trebuie sa doreasca din tot sufletul sa alapteze copilul si sa creada ca poate sa o faca.

Relactatia este cu maxime sanse de reusita in primele trei luni de la nasterea copilului, nivelul hormonilor fiind mai ridicat, dar poate avea loc cu succes si dupa varsta de trei luni a copilului, se spune ca inainte de sase luni de varsta a copilului.

Secretul relactatiei? Stimularea sanului si terapie galactogoga. De mare ajutor este punerea copilului la sanul altor mame care alapteaza, sa nu uite gustul laptelui de mama, sa nu uite ca daca suge un sanut, vine lapticul!
Cand un copil suge la piptul mamei o perioada de cateva zile sau saptamani, un mecanism hormonal se porneste care are ca rezultat producerea laptelui de mama. Acest proces este numit relactatie.
Definita relactatiei: revenirea lactatiei la mamele la care lactatia s-a oprit complet dupa nastere sau in urma unei intarcari nedorite a copilului la orice varsta sau a copilului nealaptat natural la care timpul de ablactare este sub 6 luni, fara ca mama sa fie gravida din nou. 
Indicatiile relactatiei:
-mama si-a intarcat copilul si doreste sa il alapteze din nou

-mama nu a putut alapta dupa nastere (boala mamei sau a copilului) si doreste sa alapteze
-copilul vrea iar sa suga dupa ce copilul a fost intarcat
-copilul s-a imbolnavit dupa intarcare si mama doreste sa alapteze din nou
Pasii in recastigarea lactatiei:
-stimularea sanului cu pompa si cu mana;
-stimularea sanului de catre copil, prin punerea la alaptat chiar daca nu curge inca lapte;
-contactul piele pe piele mama bebelus;
-mama sa doarma in pat cu bebelusul pe timpul noptii, suptul de noapte stimuleaza secretia de peste zi;
-folosirea dispozitivului de suplimentare a laptelui SNS (Suplimental Nursing Sistem);
-folosirea ceaiurilor galactofore si dupa caz se pot adminstra si medicamente de stimulare a lactatiei;
-sustinerea afectiva si ajutorul neconditionat al unui consultant in lactatie, a familiei, prietenilor si a mamicilor care alapteaza din imediata apropiere;
-evitarea fortarii copilului sa suga;
-oferirea sanului pe post de suzeta;

Terapia galactogoga

1. Naturala: ceaiuri/capsule din plante traditionale, speciale pentru lactatie (chimen, anason, trifoi, urzica, scaiete, pelin, nuc, ginseng etc.) 

2. Metode alternative: homeoterapie, acupunctura (eficienta dupa 20 de zile de la nastere)

3. Medicamentoasa: medicamente (cu efecte secundare) care stimuleaza secretia de Prolactina, hormonul responsabil de producerea laptelui. 
Ce este SNS?

Sistemul de alaptare suplimentar ("supplemental nursing system") este un tub de alaptare pentru copiii nascuti prematur, sau cei adoptati, sau cei care nu au reusit sa alapteze direct la san. Sistemul pastreaza copilul la piept. A fost conceput initial pentru mamele adoptive.

SNS este compus dintr-o sticla agatata la gatul mamei si din doua tuburi care ies din sticla spre sanii ei, astfel incat sa ajunga la mameloanele mamei. Tuburile sunt foarte subtiri, astfel incat sugarul nici nu le sesizeaza. Cand sugarul ia in gurita sanul si mamelonul ii intra in gat, ia si tubul. Alaptarea decurge normal, in gurita curge laptic si sanii sunt stimulati. Copilul sta la pieptul mamei, ceea ce este covarsitor de important pentru dezvoltarea lui, si in acelasi timp sanii sunt stimulati. 
Ce este lactatia indusa? - este inducerea lactatiei la femeile care nu au nascut si vor sa adopte copii pe care sa-i alapteze (Marsha Walker). Exista si cazuri in care mama nu poate alapta sub nicio forma (caz de boala sau separare a mamei de bebelus), dar o ruda a copilului (bunica, matusa) doreste acest lucru. Mai este denumita si "alaptare adoptiva" (Jack Newman).

Efectele obezitatii - comorbiditatile

Obezitatea este principala componenta a sindromului X metabolic. Dispunerea abdominala sau viscerala a grasimii (obezitatea androida) se coreleaza cu bolile metabolice si afectiunile grave umane. Obezitatea ginoida este obezitatea jumatatii inferioare a corpului prin distributia ei periferica (fesiera).

COMORBIDITATILE OBEZITATII

1. Cardiovasculare: HTA esentiala, boala coronariana ischemica, hipertrofia ventriculara stanga, cordul pulmonar, cardiomiopatia asociata obezitatii, arteroscleroza accelerata, hipertensiunea pulmonara.

2.  Neurologice: AVC, hipertensiune intracraniana idiopatica, meralgia parestezica.

3. Tract digestiv: colecistita si litiaza biliara, steatohepatita nonalcoolica, steatoza hepatica, esofagita de reflux

4. Tract respirator: apneea obstructiva din timpul somnului, sindromul de hipoventilatie (Pickwick), predispozitia la infectii respiratorii si la astm bronsic.

5. Cancere: colon, endometru (uterin), prostata, colecist, pulmonar.

6. Psihologice: stigmatizare sociala, depresie.

7. Ortopedice: osteoartroza, coxa vara, boala Blount si Legg-Calve-Perthes, lumbago cronic.

8. Metabolice: rezistenta la insulina, hiperinsulinemia, DZ II, dislipidemia (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, LDL normal sau crescut si HDL scazut).

9. Reproducere: anovulatie, pubertate timpurile, infertilitate, hiperandrogenism si sindrom de ovare polichistice la femei, hipogonadismul hipogonadotropic la barbati

10. Obstetrice si perinatale: HTA legata de sarcina, macrosomia fetala si distocia pelvina.

11. Chirurgicale: risc chirurgical crescut cu frecventa crescuta de complicatii postoperatorii (infectia plagii, tromboza venoasa profunda, embolism pulmonar si pneumonie postoperatorie).

12. Probleme pelvine: incontinenta de stres.

13. Cutanate: intertrigo (bacterian si fungic), acanthosis nigricans, hirsutism, risc crescut de celulita si carbunculi.

14. Extremitati: varice, edem venos si sau limfatic al membrelor inferioare

15. Diverse: mobilitate redusa, dificultatea mentinerii igienei personale.

din revista "Viata si sanatate" nr. 7 / 2010